Războiul dintre merdenele și croisant: Cum a ajuns Piața Amzei pe prima pagină a lui Le Monde

Un croissant a declanșat o furtună în București!

Un comentariu aparent banal despre preferințe culinare a stârnit o adevărată furtună în București, ajungând până la analiștii de la „Le Monde”. Povestea a pornit de la un videoclip postat pe rețelele sociale de Edmond Niculușcă, proprietarul unei braserii franceze din Piața Amzei.

Ultimele știri

Alibec și Armstrong se confruntă într-o partidă amuzantă pe terenul de fotbal românescCele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premier

În înregistrare, Niculușcă își exprima o opinie controversată: merdenelele vândute de o patiserie locală erau inferiori croasantelelor cu unt pe care le oferea el însuși.

Publicat pe 21 august, clipul îl arăta pe Niculușcă sugerând că există o „specie” de oameni care consideră margarina din merdenelele lui „Nea Mihai”, de la Patiseria Amzei, superioară oricărei alte variante. Mai mult, susținea că aceștia nu au mai gustat niciodată ce el numea „rafinatul” gust al croissantului francez. Ca să-și susțină punctul de vedere, a invocat un maxim cunoscut al gastronomului francez Jean-Anthelme Brillat-Savarin: „Spune-mi ce mănânci, îți voi spune cine ești”. Referința a fost luată de mulți ca un gest de elitism, o atitudine condescendentă față de un produs asociat tradițional cu clasele sociale mai modeste.

Reacția nu a întârziat. Pe rețelele sociale au apărut valuri de comentarii critice, meme-uri ironice și mesaje de solidaritate cu merdenelele și cu patiseria „Nea Mihai”. Chiar și personalități publice au intrat în joc, condamnând tonul superior al declarațiilor. Deși Niculușcă a șters ulterior videoclipul și a publicat scuze, indignarea rămânea vie. Discuția dovedea că problema nu era una de gust, ci atingeau un nerv sensibil legat de identitate, tradiție și percepția schimbărilor urbane.

În zilele următoare, sute de oameni s-au alăturat cozilor de la patiserie, nu doar pentru a cumpăra un merdeneu proaspăt, uscărit din cuptor, ci și pentru a transforma actul într-un gest simbolic. Mulți s-au fotografiat în fața clădirii „Mita Biciclista” – localul braseriei lui Niculușcă – mănâncând merdenele, într-o revendicare a valorilor locale.

Momentul culminant a fost când Loredana Groza a distribuit merdenele publicului la un concert de la Arena Națională, amplificând mesajul de unitate și apreciere a produsului autentic.

Cum a transformat o dispută culinară o furtună socială în București?

Jurnaliștii de la „Le Monde” au analizat fenomenul nu doar ca o dispută de gust, ci ca un reflex al unor tensiuni sociale mai profunde.

În articolul lor, intitulat „La merdenea, feuilleté au fromage, symbole de la lutte contre la gentrification de Bucarest” („Merdeneaua, plăcinta cu brânză, simbol al luptei împotriva gentrificării Bucureștiului”), explică că reacția publicului a depășit o simplă polemică între două tipuri de plăcinte.

Au subliniat că Niculușcă a condensat o frustrare largă: senzația că schimbările urbane, impuse de investiții externe și afaceri orientate spre clienți bogați, marginalizează tradițiile locale și produsele accesibile.

Pentru a înțelege dimensiunea fenomenului, „Le Monde” a consultat-o pe Monica Stroe, antropolog specializată în studiul alimentației. Ea a explicat că mâncarea nu este doar o necesitate biologică, ci un act plin de semnificații culturale și identitare. Alegerea unui anumit produs devine un mod de a te afirma sau de a te distinge. În acest context, un mesaj care pare să devalorizeze un aliment asociat cu o comunitate specifică este perceput ca un atac indirect asupra identității grupului, declanșând o reacție puternică de apărare.

Astfel, un simplu comentariu de pe rețelele sociale s-a transformat într-un fenomen cu implicații culturale, economice și simbolice. Merdenelele din Piața Amzei nu mai sunt doar un produs de patiserie; au devenit o emblemă a rezistenței față de omologarea culturală și a dreptului la o identitate urbană autentică, recunoscută acum și pe scena internațională.