România depășește pragul de 50% analfabetism funcțional la matematică și se apropie de același nivel la citire

46% dintre elevi au picat la științe!

România trece pragul de jumătate din elevii aflați sub nivelul minim în matematică și se apropie de aceeași proporție în citire, conform datelor publicate de OCDE în cadrul studiului PISA 2025

Conform rezultatelor oficiale ale cercetării internaționale PISA 2025, organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România a înregistrat o deteriorare semnificativă a performanțelor elevilor în toate cele trei domenii evaluate: matematică, științe și citire. Studiul, prezentat public marți, 8 septembrie 2025, reprezintă a noua etapă a acestui ciclu de evaluare și include date detaliate pentru 91 de state și teritorii participante, alături de un volum principal de analiză și note de țară specifice fiecărei națiuni.

Un aspect alarmant evidențiat de rapoartele nationale este că peste jumătate dintre elevii români – exact 52% – au obținut scoruri sub nivelul de bază în matematică, ceea ce îi plasează direct în categoria analfabetismului funcțional în această disciplină. Această valoare reprezintă o creștere de trei puncte procentuale față de ediția anterioară, PISA 2022, când procentul era de 49%.

De asemenea, în citire, 48% dintre elevi au rămas sub nivelul minim de competență, marcând o creștere de șase puncte procentuale față de 42% înregistrat în 2022.

La științe, proporția a ajuns la 46%, crescând cu două puncte procentuale de la 44% în ediția precedentă.

În total, 38,5% dintre elevii participanți la PISA 2025 au obținut rezultate sub Nivelul 2 în toate cele trei competențe – matematică, științe și citire – ceea ce îi clasifică ca analfabeti funcționali pe scară largă. Această figură este cu 5,3 puncte procentuale mai mare decât în 2022, când era de 33,2%, indicând o tendință preocupantă de degradare a competențelor fundamentale la nivel național.

Pe de altă parte, ponderea elevilor cu performanțe ridicate – cei clasificați în Nivelurile 5 și 6 ale scalei PISA – a scăzut ușor de la 5% în 2022 la 4,8% în 2025, refletând o slăbire și în categoria celor mai buni rezultati, nu doar în cea a celor cu dificultăți.

Analizând fiecare competență în parte, datele arată o imagine detaliată a lacunelor. În matematică, dintre cei 52% cu rezultate sub nivelul de bază, 30% au obținut scoruri foarte slabe (clasificate sub Nivelul 1a), iar 22% au rămas în Nivelul 1a, considerat nivelul slăb, dar încă peste minimul absolut.

Aceasta înseamnă că mai multă jumătate din cohortă nu poate aplica conceptele matematice de bază în situații reale, precum compararea distanțelor sau conversia valutară, fără instrucțiuni directe.

La științe, 46% dintre elevi au rămas sub Nivelul 2, dintre care 20% au fost clasificați în subnivelul 1a (performanțe foarte slabe) și 26% în Nivelul 1a (performanțe slabe). Acești elevi au dificultăți să recunoască explicații științifice de bază sau să le aplice în contexte simple pentru a evalua validitatea unei concluzii pe baza datelor disponibile.

În citire, 48% dintre elevi au obținut rezultate sub nivelul de bază, împărțiți egal: 24% în subnivelul 1a (foarte slabe) și 24% în Nivelul 1a (slabe). Acest lucru indică că aproape jumătate din elevi nu pot identifica ideea principală într-un text de lungime medie, nu pot căuta informații pe baza criteriilor explicite sau nu pot analiza scopul și forma unui text atunci când sunt solicitați să facă acest lucru explicit.

Un nou capitol introdus în PISA 2025 a fost evaluarea competenței de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, inclusiv software de programare, unelte de analiză a datelor și medii de experimentare. Conform notei de țară pentru România, doar 43% dintre elevi au atins sau depășit Nivelul 2 în această competență, ceea ce înseamnă că 57% nu au competențe de bază în utilizarea tehnologiei pentru rezolvarea problemelor.

Această valoare este sub media OCDE, care este de 64%, și foarte distantă de scorul maxim înregistrat de elevii din Macao (China), de 93%.

Elevii de Nivelul 1 sau mai puțin în această categorie folosesc interfețele software într-un mod rudimentar, fără a urmări obiective specifice sau să aplice uneltele la nivelul necesar pentru soluții eficiente. În contrast, cei din Nivelurile 5 și 6 pot folosi instrumente sofisticate de programare și modelare informatică, pot rezolva probleme complexe fără operații redundante și pot aplica cunoștințele lor în mod creativ și autonom.

Doar 52% dintre elevi au atins Nivelul 2 în citire, sub media OCDE!

Nota de țară oferă, de asemenea, detalii privind performanțele la fiecare competență în parte. La științe, circa 54% dintre elevii români au atins Nivelul 2 sau superior, față de o medie OCDE de 74%. La nivelul minim, acești elevi pot recunoaște explicația corectă pentru fenomene științifice cunoscute și să le folosească pentru a判断 dacă o concluzie este validă în funcție de datele disponibile.

Doar 2% dintre elevi au ajuns la Nivelurile 5 și 6 în științe, comparativ cu o medie OCDE de 7%.

Acești elevi pot aplica cunoștințele științifice în mod autonom și creat în situații diverse, inclusiv cele nefamiliare.

La matematică, 48% dintre elevi au atins cel puțin Nivelul 2, față de o medie OCDE de 65%.

La nivelul minim, ei pot interpreta și recunoaște reprezentările matematice ale situațiilor simple – de exemplu, compararea distanțelor sau conversia valutară – fără instrucțiuni directe. Doar 4% dintre elevi români au performanțe foarte ridicate (Nivel 5 sau 6), față de o medie OCDE de 8%. La aceste niveli, elevii pot modela situații matematice complexe, alegea, compara și evalua diverse strategii de rezolvare a problemelor.

În citire, aproximativ 52% dintre elevi au atins cel puțin Nivelul 2, față de 69% la nivel OCDE. La nivelul minim, ei pot identifica ideea principală într-un text de lungime medie, să găsească informații pe baza criteriilor explicite și să Numai 1% dintre elevi români au ajuns la Nivelurile 5 și 6 în citire, comparativ cu o medie OCDE de 6%.

Acești elevi pot înțelege texte lungi și complexe, să lucreze cu concepte abstrakte sau contraintuitive și să facă diferențe între opinie și fapte pe baza semnalelor implicite din text sau din sursa informației.

Compararea cu rezultatele din 2022 confirmă o degradare consistentă pe toate frontierele. Procentul elevilor în situație de analfabetism funcțional a crescut cu: - 3 puncte procentuale în matematică (de la 49% la 52%), - 2 puncte procentuale în științe (de la 44% la 46%), - 6 puncte procentuale în citire (de la 42% la 48%).

Aceste valori sunt semnificativ peste media OCDE, unde:

- 65% dintre elevi au cel puțin competențe de bază în matematică (cu un maxim de 96% în patru provincii și municipii din China), - 74% au cel puțin competențe de bază în științe (maxim 97% în aceleași regiuni chinezești), - 69% au rezultate de bază în citire (maxim 93% în patru provincii și municipii din China).

Rezultatele în domeniul rezolvării problemelor cu unelte digitale sunt în special preocupante: doar 43% dintre elevii români au competențe de bază, iar 57% nu ating pragul minim. Această situație se compară cu o medie OCDE de 64% și cu un vârf de 93% în Macao.

Nota de țară concludează că aceste performanțe reflectă o crisi profundă în sistemul de educație, nu doar în ceea ce privește cunoștințele teoretice, ci și în capacitatea de a le aplica în contexte reale, inclusiv cele digitale. Declinul nu este izolat, ci afectează toate dimensiunile evaluate, iar diferențele dintre elevii avantajați și cei dezavantajați rămân mult peste media OCDE, indicând o inegalitate structurală care are implicații sociale și, potrivit unor experți, chiar de securitate națională.

Aceste date au fost publicate pe lângă alte declarații impactante, inclusiv avertismentul lui Andreas Schleicher, director OCDE pentru educație, care a subliniat că testul real al unui sistem de educație nu este dacă poate crea câteva școli de excepție, ci dacă poate asigura excelență la scară largă. De asemenea, comentarii ale experților locali, precum Mircea Miclea, au afirmat că rezultatele PISA 2025 ar trebui să șocheze autoritățile și că România se află printre primele 10 țări din peste 90 cu inegalitatea educațională la cel mai înalt nivel posibil, o situație care va genera efecte sociale profonde și va necesita intervenții urgente și sistemece.