România la peste 50% analfabetism funcțional la elevii de 15 ani

57% dintre elevii români pică la matematică: ce înseamnă pentru viitor?

Raportul PISA 2025 deschide o fereastră troublătoare asupra educației în România: mai de jumătate dintre elevii de 15 ani nu reușește să atingă nivelul de bază în matematică, iar performanțele în citire se apropiă alarmant de această pragă. Aceste cifre nu sunt doar numere pe o hartă — ele reflectă o generatie care crește fără instrumentele esențiale pentru a naviga în lumea de azi.

Ultimele știri

Rusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premierRaluca Turcan cere sprijin pentru guvernul MureșanDenis Alibec spune cum ar fi reacționat dacă ar fi fost bărbat

Ce înseamnă de fapt analfabetismul funcțional? Nu e despre a nu ști să citești sau să faci o adunare. E despre incapacitatea de a folosi ce știi în situații reale. Un adolescent poate decifra fiecare cuvânt dintr-un text, dar nu reușește să extragă ideea principală, să judgească dacă o sursă e credibluă sau să ia o decizie bazată pe date.

La fel, nu e suficient să știi tabelul de înmulțire dacă nu poți interpreta un grafic, să faci un buget personal sau să dai restul la coșul de cumpărături.

Datele din PISA 2025 sunt explicite: 57% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul de bază în matematică. În citire, situația e podobă — performanțele rămân blocate la nivele care indică o dezvoltare insuficientă. Întrebarea este inevitabilă: cum vor questi tineri să se adapteze unei societăți digitale și economice în continuă complexificare, dacă nu stăpânesc chiar și abilitățile de bază de comunicare și Aceste statistici nu sunt incidente izolate.

Ele sunt semnalul unei deteriorări sistemice a sistemului educațional. O școală care nu pregătește elevii pentru viața contemporană le preparează un drum greu către exclusie socială și economică.

Tinerii care pleacă de la școlă fără competențe solide vor întâmpina dificultăți reale la găsirea unui job, vor avea mai puține șanse la posturi bine plătite și vor contribui mai puțin la creșterea economică.

De ce se întâmplă asta? Cauzele sunt multiple și interconectate. Curriculumul pare desprins de viața reală — prea mult teorie, prea puțină practică. Metodele de predare rămân ancorate în trecut: memorare, lectii frontale, puțin spațiu pentru La acest lucru se adaugă problemele de infrastructură — școli subfinanțate, echipament vechi, resurse limitate — care afectează mai ales zonele rurale și comunitățile defavorizate, unde elevii plec de la un handicap semnificativ față de colegii din orașe.

E prea târși să salvăm generația care nu mai știe să facă o adunare?

Dar nu e prea târziu să intervenim. Autoritățile trebuie să actioneze — și repede.

Este necesară o revizuire profundă a programelor școlare, cu accent pe abilități practice care să lege teoria de viața de zi cu zi. Profesorii au nevoie de formare continuă, acces la metode moderne de predare care să îi încurajeze pe elevi să participe activ. Este esențială și o realocare justă a fondurilor, pentru a echipa la fel școlile din sate și cele din orașe.

În paralel, trebuie să convicem părinții și comunitățile că educația nu e doar trecerea statului — e o responsabilitate shared.

Comunitatea are un rol vital. Programele de tutorat, inițiativele locale, mentoratul — toate acestea pot face diferența.

Când familie, școlă și societate lucrează împreună, se crează un mediu în care învățarea devine o prioritate, nu o obligație.

Raportul PISA 2025 nu e doar un alarm — e un apel la acțiune. Dacă nu intervenim acum, riscăm să lăsăm o întreagă generație pregătită greșit pentru lumea pe care o va trebui să o înfrunte.

Și aceasta e o pierdere pe care societatea română nu si poate permite.