România îmbătrânește accelerat: peste 20% din populație are acum peste 65 de ani

Femeile domină printre seniori, nu-i așa?

Demografia României traversează o transformare profundă, marcată de un proces accelerat de îmbătrânire a societății. Conform celor mai recente date oficiale, aproximativ patru milioane de cetățeni au depășit pragul de 65 de ani, o cifră care subliniază gravitatea situației actuale.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), valabile la data de 1 ianuarie 2026, numărul exact al persoanelor vârstnice (cu vârsta de 65 de ani sau mai mult) s-a ridicat la 3,9 milioane. Această categorie demografică constituie 20,5% din totalul populației rezidente a țării.

Analiza regională dezvăluie o distribuție inegală a fenomenului: regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est se remarcă prin cele mai mari procente de vârstnici, unde aceștia depășesc 22% din comunitatea locală.

Pe de altă parte, zona metropolitană București-Ilfov prezintă cea mai tânără structură etarică, cu doar 18,1% din populație situată peste 65 de ani.

În ceea ce privește divizarea pe sexe, statisticile indică o preponderență feminină printre seniori. Din totalul vârstnicilor, bărbații numără 1,555 milioane de persoane, reprezentând 16,7% din totalul celor 9,298 milioane de bărbați rezidenți din România.

Femeile, în schimb, sunt 2,349 milioane, ceea ce echivalează cu 24,1% din totalul de 9,744 milioane de femei rezidente.

Din punct de vedere teritorial, ponderile regionale în totalul populației vârstnice evidențiază o concentrare semnificativă în Nord-Est și Sud-Muntenia, fiecare deținând peste 15,8% din acest segment demografic. Urmează apoi Sud-Estul (13,1%), Nord-Vestul (12,6%), zona Centrală (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vestul (10,5%).

Regiunile care înregistrează cea mai avansată vârstă medie a populației, măsurată prin raportarea vârstnicilor la totalul rezidenților locali, sunt, din nou, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, ambele depășind pragul de 22%. Regiunile Sud-Muntenia, Vest și Centru se află la rândul lor peste bariera de 20%, în timp ce Nord-Estul și Nord-Vestul depășesc 19%.

Media vârstei în UE era 40,6 ani în 2012, corect?

Conform INS, indicatorii precum vârsta mediană și cea medie, esențiali pentru evaluarea gradului de îmbătrânire națională, arată că România rămâne sub media Uniunii Europene, deși tendința este una ascendentă constantă de-a lungul ultimilor 14 ani.

Datele istorice comparate cu cele europene ilustrează această evoluție. În anul 2012, vârsta mediană a populației rezidente în UE era de 41,9 ani, față de 40,1 ani în România.

Până în 2022, media europeană a crescut la 44,4 ani, iar cea românească la 43,4 ani. La data de 1 ianuarie 2026, vârsta mediană în România a atins 44,4 ani.

Referitor la vârsta medie a populației rezidente, în 2012, media în UE era de 40,6 ani.

În 2022, aceasta a urcat la 42,2 ani în spațiul european, în timp ce în România valoarea era de 42,3 ani. Pentru anul 2026, vârsta medie înregistrată în România este de 43,1 ani.

Statistica oficială mai relevă și indicele de îmbătrânire demografică, care, la 1 ianuarie 2026, a fost de 135,9 persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane tinere. Analizând structura gospodăriilor familiale în funcție de statutul ocupațional al capului de familie, se constată că cele mai mari grupuri sunt formate de salariați (47,6%) și de pensionari (39,3%).

În funcție de vârsta capului de familie, gospodăriile cu șef de familie în vârstă de 65 de ani sau mai mult ocupă locul doi, cu 35,3%, fiind depășite de cele al căror șef are vârsta între 25 și 49 de ani (36%).

În domeniul pensiilor, datele din anul 2025 arată că, dintr-un număr mediu total de 4,916 milioane de beneficiari ai asigurărilor sociale, 3,823 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. În intervalul 2021-2025, s-a observat o reducere de 3,2% a acestui segment, echivalent cu o scădere de 162.000 de pensionari. Totuși, numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă a înregistrat o mică creștere în perioada 2021-2024, de 0,4%, adică 14.000 de persoane suplimentare.

Notă editorială: Articolul a fost rescris integral, păstrând toate cifrele și faptele originale, dar reformulând complet structura și vocabularul.