Actualitate 5 min citire

România vrea amânarea noilor norme de poluare, în timp ce activiștii cer reguli stricte

De Simona Dragomir

România vrea amânarea noilor norme de poluare, în timp ce activiștii cer reguli stricte

Accesul la informații, esențial!

Regulile europene privind calitatea aerului riscă să devină obiectul unor negocieri complexe, cu România în prim-planul celor care ar putea solicita extinderea termenelor limită.

Asociația 2 Celsius atrage atenția, prin intermediul agenției de știri Agerpres, că România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care au o probabilitate ridicată de a cere amânarea respectării noilor standarde impuse pentru anul 2030.

Organizația de mediu insistă asupra necesității ca Bruxelles-ul să stabilească criterii riguroase pentru orice derogare, evitând astfel ca posticiparea să transforme într-un simplu pretext pentru lăsarea deoparte a eforturilor de combatere a poluării.

Contextul acestei dezbateri este dat de lansarea unei consultări publice de către Comisia Europeană, care se va prelungi până la data de 6 noiembrie 2026. Scopul acestei inițiative este definirea condițiilor specifice în care țările UE pot justifica solicitarea unui prelungire a termenelor de conformare cu noile standarde. Baza legală a acestor modificări o constituie Directiva UE 2024/2881, care instituie praguri noi pentru diverși poluanți atmosferici, cu intrarea în vigoare obligatorie începând cu 1 ianuarie 2030.

Conform articolului 18 din această directivă, statele au dreptul să amâne termenul limitat pentru anumite categorii de substanțe, precum particulele fine PM10 și PM2,5, dioxidul de azot (NO2), benzina și benzo (a) pirena.

Totuși, această posibilitate este condiționată de demonstrarea, prin simulări și proiecții, că țara respectivă va atinge valorile țintă în cel mai scurt timp posibil, aplicând simultan măsuri raționale și proporționate.

Raul Cazan, conducătorul Asociației 2 Celsius, a subliniat într-o analiză recentă publicată că România este un caz tipic pentru solicitarea unei amânări. Argumentul central este faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deja stabilit existența unei încălcări a limitelor pentru PM10 în capitala României, București, în cadrul cauzei C-638/18.

Calitatea și transparența regulilor de amânare vor decide dacă excepția este reală și verificabilă sau doar o altă etapă de întârziere. Pentru a consolida cadrul regulator, organizația pregătește transmiterea către Comisie a cinci propuneri specifice, solicitând totodată autorităților naționale să le sprijine.

Prima dintre aceste inițiative se concentrează pe modificatea modului în care se calculează proiecțiile calității aerului.

În loc de a ne baza exclusiv pe stațiile oficiale de monitorizare, evaluările ar trebui să includă zonele unde populația suferă cele mai mari concentrații de poluanți.

Cazan sugerează integrarea zonelor identificate prin modelare computerizată sau prin măsurători indicative, iar în zonele urbane dense, analiza ar trebui desfășurată la nivel de stradă.

Președintele asociației avertizează că o abordare bazată doar pe punctele oficiale poate crea o iluzie de progres statistic, în timp ce expunerea reală a cetățenilor rămâne neschimbată.

Transparența anti-poluare, subiectul a treia propunere?

Al doilea punct propus vizează validarea modelelor matematice utilizate pentru estimarea poluării. Acestea trebuie verificate prin compararea cu datele din anul de referință, respectând standarde de calitate recunoscute internațional, cum sunt cele ale rețelei europene FAIRMODE. De asemenea, procesul de validare trebuie să ia în calcul și măsurătorile indicative, inclusiv datele provenite de la rețele de senzori ale căror parametri tehnici sunt documentați corect.

Transparența în managementul măsurilor anti-poluare este subiectul a treia propunere. Autoritățile ar trebui obligate să explice public de ce o anumită măsură din lista indicativă a directivei este omisă. Analizele de costuri și beneficii ar trebui să integreze și impactul asupra sănătății publice, utilizând o metodologie standardizată la scară europeană, pentru a oferi o imagine de ansamblu clară a consecințelor economice și sociale.

A patra inițiativă se referă la stabilirea unor etape intermediare de verificare, la intervale de doi sau trei ani, în loc de a evalua progresul doar față de horizonul 2030. Cazan insistă că dovada unei scăderi constante a poluării trebuie cerută încă din primul raport de implementare, din 2031, nu abia în 2035. Dacă valorile reale depășesc traiectoria stabilită, statul trebuie să ia măsuri suplimentare într-un termen fix, nu doar să le examineze teoretic.

Accesul cetățenilor la informații este esențial, conform a cincea propunere.

Proiecțiile, bazele de date, listele de măsuri respinse și rapoartele de monitorizare ar trebui publicate în formate digitale deschise, accesibile automat. În plus, consultarea publicului trebuie realizată înainte ca un stat să informeze Comisia Europeană despre intenția de a solicita o amânare. Fără aceste date, societatea civilă și cetățenii nu pot verifica dacă derogarea este meritată.

În fața perspectivei adoptării deciziei Comisiei, după avizul Comitetului pentru calitatea aerului înconjurător, în care votează statele membre, Asociația 2 Celsius consideră că România trebuie să își exprime clar poziția. Organizația cere Ministerului Mediului și celorlalte entități implicate să adopte standardele propuse, chiar dacă varianta finală europeană va fi mai laxă. Se solicită consultarea publicului înainte de orice cerere de amânare și publicarea proiecțiilor justificative.

De asemenea, se pune accent pe extinderea rețelei oficiale de monitorizare în zonele cu poluare ridicată, utilizarea datelor din rețele independente pentru identificarea lor și transpunerea la timp a Directivei UE 2024/2881, termenul limită fiind 11 decembrie 2026.

Raul Cazan a îndemnat toate organizațiile românești active în domeniile protecției mediului, sănătății publice, mobilității și urbanismului sustenabil să sprijine aceste cinci propuneri. Importanța rețelelor independente de senzori este subliniată de asociație, care arată că datele din proiecte civile demonstrează variații mari ale poluării de la o stradă la alta, aspect pe care rețeaua oficială nu îl captează integral.

Cazan a menționat inițiativa LuftDaten, demarată acum aproximativ zece ani, care a popularizat măsurarea civică a aerului și continuă să funcționeze ca proiect CivicTech la nivel național.

În București, parteneriatul cu Ecopolis a dus la dezvoltarea rețelei de senzori AerLive.

Asociația 2 Celsius este o entitate independentă dedicată promovării politicilor publice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și ameliorarea calității aerului în România. Membrie a European Environmental Bureau, Climate Action Network Europe și Federației Europene pentru Transport și Mediu (T&E), organizația continuă să pledeze pentru un cadru reglementator robust și transparent, esențial pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor în contextul schimbărilor climatice actuale.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: G4Media

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.