UE impune noi reguli anti-drog: România vulnerabilă prin concentrarea pe condamnarea consumatorilor
Lidia Stoica analizează impactul potențial al acestor măsuri asupra producției
Parlamentul European pregătește o revoluție în controlul precursorilor chimici: România se află într-o poziție vulnerabilă din cauza concentrării excesive pe sancționarea consumatorilor
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuLegislația europeană privind substanțele utilizate în producția ilicită de droguri este pe cale să fie substanțial modificată, o schimbare care va avea reverberații profunde asupra modului în care statele membre urmăresc și sancționează rețelele de trafic. La nivelul Parlamentului European, comisiile LIBE (Libertăți Civile) și INTA (Comerț Internațional) sunt chemate să voteze miercuri, 4 noiembrie, raportul care introduce modificări majore în regimul de monitorizare a precursorilor. Scopul central al acestor măsuri este limitarea accesului rețelelor criminale la substanțele esențiale pentru fabricarea drogurilor, închizând astfel breșurile exploatare prin circuitul comercial legal. În acest context, Lidia Stoica, expertă în criminologie, a analizat pentru „Adevărul” implicațiile practice ale noilor regulamente și a subliniat că România are nevoie de o strategie mai eficientă pentru a contracara marile organizații de distribuție.
Înțelegerea corectă a situației impune clarificarea naturii duble a acestor substanțe. Precursorii chimici nu sunt folosiți exclusiv în industria neagră; aceștia au aplicații legitime în domeniile farmaceutic, cosmetic și chimic industrial. Tocmai această dublă utilizare creează o provocare majoră pentru autoritățile de control, deoarece rețelele de crimă organizată profită de legalitatea tranzacțiilor comerciale pentru a procura materiile prime necesare. Printre cele mai semnificative modificări propuse de Comisia Europeană se numără reclasificarea categoriilor de substanțe controlate. În sistemul actual, legislația europeană recunoaște patru categorii distincte. Noul proiect de regulament propune reducerea numărului acestora la trei, cu introducerea unei categorii separate pentru precursorii de tip „designer”. Acești compuși sunt modificați sau conceputi special pentru a permite fabricarea de droguri, evitând astfel controalele aplicate precursorilor clasici.
Pentru acești, proiectul impune un regim de supraveghere mult mai strict, incluzând interzicerea utilizării lor, cu excepții limitate doar pentru activități de cercetare și inovare.
O altă schimbare structurală majoră este implementarea unui sistem electronic centralizat. Acest mecanism va permite autorităților să monitorizeze mai eficient activitățile comerciale care implică precursorii controlați. Proiectul vizează digitalizarea completă a procedurilor de autorizare și înregistrare, precum și îmbunătățirea procesului de raportare a tranzacțiilor și a verificării operatorilor economici. Aceste măsuri tehnice sunt gândite să reducă spațiul de manevră al rețelelor de contrabandă.
Lidia Stoica analizează impactul potențial al acestor măsuri asupra producției și traficului de stimulente în Europa, o problemă care afectează și România prin granițele terestre și prin utilizarea serviciilor de curierat internațional pentru importul de droguri și substanțe noi. „La prima vedere, pare o inițiativă bună în contextul actual, în care încă ne luptăm cu drogurile, în cadrul acestui război împotriva drogurilor. Dacă noile măsuri vor fi implementate cu succes, ar putea să afecteze, de exemplu, traficul de stimulente întâlnit în țări europene precum Olanda și Belgia. Din aceste țări provin multe dintre stimulentele întâlnite în Europa, cum ar fi amfetamina, metamfetamina și MDMA”, a explicat experta.
Cu toate acestea, eficacitatea noilor controale este pusă la încercare de capacitatea de adaptare a grupărilor de crimă organizată. „Ce știm foarte clar despre grupările de crimă organizată este că sunt foarte adaptabile și au timp să vină cu metode noi de operare, în funcție de diverse schimbări legislative. Când apare un control nou undeva, ar putea să își mute activitatea în alte jurisdicții, în alte țări sau să schimbe anumite procese prin care operează. Nu înseamnă că imediat o să se oprească această activitate de tot”, a afirmat Stoica. Ea subliniază că aceste rețele nu funcționează în afara economiei legale, ci se integrează în structuri comerciale legitime, influențând parteneri de afaceri și chiar organele de aplicare a legii prin corupție. Astfel, noile reguli europene reprezintă un instrument suplimentar, dar nu pot elimina singure capacitatea de adaptare a rețelelor.
În ceea ce privește România
În ceea ce privește România, efectele noii legislații vor fi distincte față de cele din statele cu o producție extinsă de droguri sintetice. Țara noastră funcționează simultan ca teritoriu de tranzit și ca piață de consum emergentă. „Nu toate drogurile ajung în România prin rutele europene. Avem și substanțe care vin din America de Sud, America de Nord sau Asia, în special în cazul cocainei. Rutele respective nu vor fi afectate de legislația de la nivel european”, a explicat criminologul. Ea menționează specific Portul Constanța, identificat în Strategia Națională Antidrog 2022-2026 ca o rută alternativă utilizată de rețelele de crimă pentru introducerea cocainei în Europa. Dacă substanțele ajung pe teritoriul țării fără a fi interceptate, acestea pot fi distribuite pe piața internă sau reexportate.
În paralel, România este conectată la rețelele europene de distribuție. Raportul de activitate al DIICOT pentru 2025 indică că țara nu mai este doar un punct de tranzit, ci o destinație finală. Procurorii au identificat introducerea de droguri și substanțe psihoactive noi prin rute comerciale legale, în special prin curierat internațional și intermediari care profită de libertatea de mișcare în spațiul comunitar. În 2025, au fost trimiși în judecată traficanți care aduceau substanțe din Europa de Vest, mai ales din Olanda și Spania, ascunzând marfa în colete aparent obișnuite.
O problemă critică identificată de Stoica este lipsa datelor suficiente despre substanțele care circulă pe piața internă. „Cea mai mare schimbare în România, când vorbim despre traficul de droguri, ar fi adusă de un focus mult mai mare al organelor de aplicare a legii asupra traficului de droguri. Pentru că de aici vine și problema că nu avem suficiente date despre substanțele care ajung în România. Cu cât interceptezi și investighezi mai puține cazuri de trafic de droguri, cu atât știm mai puține despre traficul de droguri”, a explicat ea.
Un aspect esențial al analizei vizează alocarea resurselor în lupta împotriva traficului. Stoica susține că o proporție disproporționată a activității polițienești se concentrează pe consumatorii și pe cantitățile mici, în detrimentul investigațiilor care vizează rețelele de trafic la scară mare. Datele invocate indică că aproximativ 80% dintre capturile de droguri reprezintă cantități sub cinci grame, cu o medie de un gram pe captură. Această proporție de peste 80% apare și în Strategia Națională Antidrog 2022-2026, bazată pe datele din perioada 2013-2020. Deși aceste capturi mici sunt cele mai numeroase, ele reprezintă o fracțiune neglijabilă din cantitatea totală confiscată; în 2018, de exemplu, ponderea lor era de doar 0,85% din totalul substanțelor.
Activitatea DIICOT reflectă această presiune: raportul pentru 2025 arată că 37.419 din cele 48.279 de cauze soluționate, adică aproximativ 77,5%, vizau traficul de droguri. Stoica consideră că această pondere mare arată o alocare excesivă a resurselor publice către interceptarea consumatorilor, în loc să se vizeze marile rețele. „Dacă din acele 75% din activitatea DIICOT se duc către cazurile de droguri și multe dintre acestea sunt cazuri cu cantități de sub cinci grame, vorbim despre resurse și fonduri publice alocate interceptării consumatorilor și condamnării celor care au asupra lor cantități foarte mici. Când majoritatea timpului se duce în direcția aceasta, nu mai sunt suficiente resurse pentru a intercepta marele trafic de droguri”, a susținut ea.
În final, experta atrage atenția asupra dificultății de a obține statistice credibile privind consumul. Datele provin din interceptările polițienești și din sondaje, dar consumatorii tind să ascundă uzul lor din temerea de consecințe juridice. Stoica invocă o estimare a pieței drogurilor din România de cel puțin 250 de milioane de euro anual, bazată pe consumul declarat. Această valoare subliniază dimensiunea reală a pieței, care rămâne parțial nevizibilă din cauza subdeclarării și a concentrării investigative pe cazurile minore.
Sursă: Adevărul
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…