Primăriile din Oltenia cheltuiesc milioane pe festivaluri în orașe aproape pustii

Peisajul din fața primăriilor pare dintr-o altă epocă?

Investigația publicată de Sud Vest, bazată pe datele Institutului Național de Statistică, rapoartele Băncii Mondiale privind sărăcia extremă și monitorizarea achizițiilor publice, arată o realitate șocantă în zonele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Administrațiile locale din aceste orașe mono-industriale continuă să cheltuie sume considerabile pe evenimente culturale și amenajări de lux, chiar dacă populația scade constant.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În comunitățile din Oltenia, precum Motru și Rovinari, din județul Gorj, contrastele sociale sunt vizibile la pas.

Aici, la mai puțin de zece kilometri distanță de excavatoarele masive care extrag milioane de tone de cărbune pentru Sistemul Energetic Național, zeci de pensionari supraviețuiesc iernilor geroase într-o frig intens.

Blocurile vechi, de culoare gri, găzduiesc locuitori care se luptă cu sistemele centralizate de încălzire, precum uzina UATAA de la Motru, aflate în pragul falimentului din cauza gestionării deficitare.

În aceste condiții, bătrânii ard metri steri de lemn de foc, al cărui preț a depășit 500 de lei, sau recurg la reșouri improvizate pentru a încălzi o singură cameră.

Pe de altă parte, peisajul din fața primăriilor pare a fi dintr-o altă epocă. La doar două străzi distanță de casele locuitorilor, se pot observa gazonuri rulate dotate cu sisteme de irigare automată și bănci „inteligente”, fiecare costând mii de euro.

Ce arată datele Eurostat și rapoartele Băncii Mondiale pentru Sud-Vest Oltenia?

Acestea coexistă cu festivaluri locale în care se consumă mici, bere și se plătesc lăutari, cheltuieli care duc la evaporarea a sute de mii de lei din bugetele locale, finanțate în mare parte prin datorie.

Această imagine reflectă fractura socială profundă din Oltenia. Regiunea produce peste 20% din electricitatea României, însă înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei energetice din Uniunea Europeană.

În timp ce orașele mono-industriale și fostele centre agricole pierd locuitori într-un ritm accelerat, administrațiile locale persistă în efectuarea de achiziții cosmetice de lux.

Conform datelor Eurostat pentru zona NUTS 2 Sud-Vest Oltenia și rapoartelor Băncii Mondiale, rata riscului de sărăcie și excluziune socială (AROPE) depășește 37%, un procent semnificativ peste media europeană. În comunitățile mici, această statistică maschează drame umane complexe.

Deși textul original menționează o dată de publicare în octombrie 2026, contextul rămâne același: o regiune esențială energetic, dar neglijată social.

Primăriile din Oltenia cheltuiesc milioane pe festivaluri în orașe care devin tot mai pustii, creând o discrepanță evidentă între nevoile reale ale locuitorilor și prioritățile bugetare ale administrației locale.

Această situație subliniază necesitatea unei reconsiderări a modului în care fondurile publice sunt alocate în zonele afectate de declinul industrial și demografic.