Cultură 4 min citire

Revenirea regizorului Felix Alexa la Teatrul Național și umbra acuzațiilor de abuz

De Bogdan Marin

Revenirea regizorului Felix Alexa la Teatrul Național și umbra acuzațiilor de abuz

De ce ne testăm limitele în marile instituții?

De fiecare dată cerem unei tinere de 20 de ani un curaj pe care nu-l găsim nici la oamenii de stat, nici la cei bogați sau experimentați în viață. Vă cerem să vorbiți imediat și coerent, cu probe în mână, în timp ce îi punem la îndoială amintirile, motivele și viitorul profesional. Echipa noastră urmărește tăcerea.

Întrebarea „De ce n-a spus atunci?” apare prea des când o femeie denunță hărțuirea; pare logică până când realizezi ce înseamnă să arunci responsabilitatea pe umerii victimei.

Evaluarea, împărțirea rolurilor într-un spectacol, recomandările care pot lansa o carieră și vârsta fragedă devin factori decisivi. Uneori, tăcerea nu înseamnă acceptare, ci simplă prudență profesională.

Revenirea în atenția publică a cazului Felix Alexa, odată cu angajarea sa la Teatrul Național din București, ne obligă să vorbim deschis despre dezechilibrul de putere. O investigație RISE Project din 2023 a publicat mărturiile unor foste studente care îl acuzau de hărțuire, agresiune sexuală și presiuni profesionale. Felix Alexa a respins toate acuzațiile.

La rândul său, conducerea TNB a transmis că a analizat situația și a invocat o decizie a Comisiei de Etică a UNATC, care nu ar fi constatat încălcări ale codului instituțional.

Prezumția de nevinovăție este esențială. Totuși, este la fel de important ca mărturiile femeilor să nu fie tratate drept simple incidente ce pot fi îngropate într-un dosar.

O anchetă administrativă și lipsa unei condamnări penale nu înseamnă că societatea nu trebuie să se întrebe ce se întâmplă cu siguranța în instituții și nici că vocile femeilor devin inutile.

În același timp, marile scene ale lumii arată cum instituțiile sunt puse la grea încercare. După acuzațiile de hărțuire, Plácido Domingo a demisionat în 2019 din conducerea Operei din Los Angeles, în urma unei investigații independente care a considerat credibile zece acuzații de conduită inapropiată.

În Belgia, regizorul Jan Fabre a primit în 2022 o condamnare de 18 luni de închisoare cu suspendare pentru fapte care au inclus hărțuire sexuală la locul de muncă.

În cinematografie, scandalul legat de Harvey Weinstein a declanșat o mișcare globală.

Sunt cazuri cu finalități juridice diferite, care nu trebuie confundate cu situația regizorului Felix Alexa, dar toate au obligat instituțiile să ofere răspunsuri, în loc să ceară victimelor să se justifice.

Ce se schimbă în mentalitatea societății românești?

Cifrele arată cât de greu este să vorbești. Potrivit unui raport publicat în 2026 de Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale și Institutul European pentru Egalitatea de Gen, 30,8% dintre femeile care lucrează în Uniunea Europeană s-au confruntat cu hărțuire sexuală la serviciu.

Doar 37,3% dintre ele au raportat incidentul unei autorități. Rușinea, teama de represalii, dependența financiară și convingerea că nu vor fi crezute rămân bariere reale. Ne bucurăm că, prin intermediul unei tinere studente, s-a creat o legătură cu o jurnalistă de la RISE Project care documentează abuzurile din SNSPA.

Experiența ei rămâne privată și nu o vom dezvălui. Credem însă cu tărie că sprijinul începe cu un gest simplu: să ascultăm fără prejudecăți și să facem legătura cu cineva capabil să verifice faptele.

Societatea românească a făcut totuși pași înainte. Anchetele de presă au rupt tăceri îndelungate, iar pe măsură ce tot mai multe femei au ieșit în față, universitățile au început să-și revizuiască regulamentele interne.

În urma scandalului de la Teatrul Național, Ministerul Culturii a cerut instituțiilor subordonate rapoarte privind prevenirea hărțuirii și a pus la dispoziție o adresă de e-mail pentru sesizări.

Nu este suficient, dar reprezintă un salt uriaș față de reflexul de altădată de a ascunde totul pentru protejarea imaginii.

Nu ar trebui să începem niciodată discuția cu întrebarea „De ce abia acum?”. Avem nevoie de opinii ferme, de semnalarea abuzurilor și de canale corecte de sesizare, fără a da verdicte pripite.

Putem respecta drepturile persoanei acuzate fără să transformăm victima într-un inculpat public și putem aprecia valoarea unui artist fără ca talentul să devină o scuză pentru încălcarea limitelor.

Dacă o femeie vă spune că a fost abuzată, nu o întrebați de ce a tăcut. Întrebați-o de ce ajutor are nevoie, dacă poate vorbi astăzi și asigurați-vă că va avea cineva să o asculte și mâine.

În România, victimele hărțuirii sexuale, ale discriminării sau ale violenței pot suna gratuit și non-stop la linia ANES: 0800 500 333.

În caz de pericol iminent, sunați la 112. Schimbarea începe atunci când teama de a vorbi dispare în fața convingerii că vei fi ascultat.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Cotidianul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.