Bugetul pe trimestrul III: deficit sub nivelul programat, investiții în creștere
Plăți pentru proiecte cu fonduri europene!
Execuția bugetară a României în a treia parte a anului 2026 relevă un tablou financiar mai echilibrat decât cel al anului precedent. Autoritățile competente au publicat marți documentul oficial care detalierează starea conturilor publice după nouă luni de funcționare.
Ultimele știri
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță
Deputatul Radu Miruță, declarat incompatibil de ANI. Ce riscă politicianul USR?
UEFA sancționează Bosnia după scandările rasiste la meciul cu România
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru UcrainaDatele arată o reducere semnificativă a datoriilor și o creștere constantă a investițiilor publice, în contrast cu ipotezele privind o moștenire grea lăsată de administrația precedentă.
În perioada cuprinsă între iulie și septembrie 2026, mijloacele alocate pentru investiții au ajuns la 47,81 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,33% din produsul intern brut. Comparativ cu trimestrul similar al anului 2025, când suma era de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB), se constată o creștere netă de aproximativ 15,6 miliarde de lei.
Această evoluție pozitivă se supune pe o context în care veniturile bugetului general au înregistrat un avans de 15,2% în aceeași perioadă.
Totuși, presiunea asupra finanțelor publice a fost exercitată de creșterea costurilor cu serviciul datoriei, care s-a majorat cu 6,55 miliarde de lei, efect al dezechilibrelor acumulate în anii anteriori.
La nivel cumulat, după nouă luni de activitate, obiectivul de deficit fixat la 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost păstrat, decizie luată în urma primei rectificări bugetare. În al treilea trimestru, deficitul bugetului general consolidat s-a cifrat la 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB. Această valoare se situează cu 4,11 miliarde de lei sub programul stabilit pentru perioada respectivă.
Din punct de vedere al ponderii în economia națională, deficitul trimestrial s-a menținut aproape constant față de anul anterior (1,81% față de 1,72% în iulie–septembrie 2025), în timp ce investițiile au urcat de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile au crescut de la 0,77% la 1,03%.
Comparativ cu perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este mai mare cu 4,6 miliarde de lei. Această diferență este explicată integral de două componente: creșterea cheltuielilor pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și majorarea costului datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei).
Pe de altă parte, cheltuielile operaționale – care includ personalul, asistența socială, achiziția de bunuri și servicii – au înregistrat un avans modest de doar 1,8% (echivalentul a 2,3 miliarde de lei).
Această creștere se află sub rata inflației, iar ponderea lor în PIB a scăzut de la 6,7% la 6,3%. În paralel, veniturile provenite din economia internă, excluzând fondurile europene, au crescut cu 10,3%.
În primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a scăzut cu 24,17 miliarde de lei, coborând de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. În termeni de pondere în PIB, reducerea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%. Această evoluție confirmă o traiectorie clară de consolidare fiscală. Deficitul în numerar a coborât de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025.
Pentru anul curent, ținta de 6,2% din PIB (echivalentul a 130,3 miliarde de lei) a fost menținută prin prima rectificare bugetară, aprobată de Guvern la 30 octombrie 2026, fără o majorare a cheltuielilor totale.
Această ajustare a asigurat, prin reducerea anumitor cheltuieli, mijloacele necesare pentru sectorul sănătății, sistemul de pensii, plata dobânzilor și lichidarea datoriilor către bugetele locale. În acest context, investițiile publice rămân stabilizate la aproximativ 8% din PIB.
Plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au însumat 23,81 miliarde de lei în al treilea trimestru, o cifră cu 68,6% peste nivelul din perioada similară a anului 2025. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat la proiectele acoperite prin granturi din PNRR, unde se cheltuielile au crescut cu 7,52 miliarde de lei (+137,6%), și la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei (+64,1%).
Separat, plățile aferente instrumentului european de apărare SAFE au atins 6,34 miliarde de lei. În totalitate, investițiile au constituit peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.
Încasările din fonduri europene nerambursabile au urcat, la rândul lor, cu 87,6% față de trimestrul III 2025, ajungând la 18,66 miliarde de lei.
Impozitul pe profit a crescut cu 6,3%!
Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, în timp ce cele din programele 2021–2027 au avansat cu 91%.
Mai specific, plățile pentru proiectele finanțate prin asistența financiară nerambursabilă legată de PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, față de 5,47 miliarde de lei în perioada comparativă a anului trecut.
Această creștere de 7,52 miliarde de lei reprezintă aproape jumătate din avansul total al investițiilor publice.
Aceste plăți cuprind și componenta susținută din bugetul de stat – prin impozitul pe valoare adăugată și contribuția națională –, care nu face obiect al rambursării de către Comisia Europeană.
În execuția anului 2026, în contrapartida acestor plăți, au fost înregistrate și veniturile corespunzătoare din granturile destinate investițiilor și reformelor finanțate prin PNRR. Aceste venituri rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 și nr.6. Acestea devin definitive abia după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, bazată pe îndeplinirea jaloanelor și obiectivelor aferente PNRR. În primele nouă luni, investițiile au însumat 107,77 miliarde de lei, o cifră cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanțat aproximativ două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în această perioadă.
Veniturile bugetare au depășit nivelul programat, susținute de încasările din impozitul pe valoare adăugată și de fondurile europene. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în al treilea trimestru, reprezentând 8,8% din PIB, față de 8,2% în perioada similară a anului 2025.
Această valoare este cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, o cifră cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025. Diferența dintre acest ritm de creștere și cel al veniturilor totale reflectă dinamica mai accentuată a încasărilor din fonduri europene.
Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, ajungând la 92,31 miliarde de lei. Acest ritm este de peste șase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcționare. Veniturile au depășit programul trimestrial cu 4,4%, sprijinite de încasările din impozitul pe valoare adăugată (107,4% din program) și din impozitul pe profit (104,1%). Contribuția cea mai mare a venit din impozitul pe valoare adăugată, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, o creștere de 8,65 miliarde de lei (+24,4%).
Această evoluție reflectă inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în 2025.
Începând cu luna august, baza de comparație include deja efectele modificărilor de cote din 2025, astfel încât ritmul anual de creștere a încasărilor din impozitul pe valoare adăugată se va modera treptat.
Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, o creștere de 6,2%, pe fondul evoluției salariilor și al modificărilor privind contribuțiile de sănătate. Acestea se situează însă sub nivelul programat (96,3%), în condițiile unei dinamici a fondului de salarii (+3,5%) inferioare celei avute în vedere la fundamentarea programului (+5,5%).
Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină, și s-au situat la 94,4% din program.
Creșterea cheltuielilor este determinată de investiții, de costul datoriei publice și de operaționalizarea instrumentului SAFE, în timp ce cheltuielile de funcționare rămân sub rata inflației. Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în al treilea trimestru, cu 15% mai mari decât în perioada similară a anului 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene și PNRR +9,4 miliarde de lei și cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, în timp ce celelalte categorii de cheltuieli s-au menținut, cumulat, la nivelul anului trecut.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, o cifră cu 44,5% peste nivelul din perioada similară a anului 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu o creștere de 10,69 miliarde de lei față de anul anterior. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, ajungând la 28,28 miliarde de lei, în principal la nivel local și în sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv pentru achiziția de medicamente și programe naționale de sănătate.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (−2,6%), ajungând la 40,13 miliarde de lei, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului 2025. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare au avansat cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), o rată sub inflația. Salariile și asistența socială, luate împreună, au scăzut nominal (−0,4%), coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB.
Sursă: G4Media
Alte știri:
Alertă maximă în Polonia după o posibilă incursiune aeriană la graniță…
Deputatul Radu Miruță, declarat incompatibil de ANI. Ce riscă politicianul USR?…
UEFA sancționează Bosnia după scandările rasiste la meciul cu România…
Moscova închide ușa: Rusia respinge orice garanții de securitate de tip NATO pentru Ucraina…