Deficitul României la 9,2% din PIB: campionii UE, dar cu o explicație tehnică
De ce a explodat deficitul?
În doar trei luni, deficitul României a sărit de la 5,5% la 9,2% din PIB. O evoluție care ne-a plasat pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul deficit trimestrial.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuValentin Lazea, economistul-șef al BNR, explică de ce am ajuns „campioni” negativi în bloc.
Potrivit datelor Eurostat, în trimestrul al II-lea din 2026, deficitul a atins 9,2% din PIB. Diferența față de primele trei luni ale anului, când s-a înregistrat 5,5%, este de 3,7 puncte procentuale.
Lazea subliniază că indicatorul este extrem de volatil de la un trimestru la altul. Mai mult, în primele luni ale anului, execuția bugetară a fost frânată artificial, deoarece legea bugetului nu fusese încă aprobată.
Ce se întâmplă la nivel european?
Saltul spectaculos nu semnează o deteriorare structurală a economiei. Este vorba despre o distorsiune temporară, legată strict de calendarul bugetar. În trimestrul I, lipsa legii bugetare a impus o frânare a cheltuielilor, creând o bază scăzută. Odată cu aprobarea bugetului de stat, autoritățile au accelerat plățile. Au concentrat într-un singur interval sume care, în mod normal, s-ar fi distribuit uniform pe tot anul. Această dinamizare bruscă a fluxurilor de ieșire a comprimat indicatorul, transformând o execuție standard într-o anomalie statistică.
Deși poziția de lider negativ în UE atrage atenția, specialiștii notă că comparația directă cu alte state este complicată de specificitatea sistemului nostru de raportare și de ritmul diferit de adoptare a legilor financiare.
La nivel european, deficitul trimestrial rămâne un indicator volatil, influențat de factori sezonieri și decizii politice izolate. Pentru România, provocarea reală este să menținem disciplina fiscală pe termen mediu, fără ca ajustările tehnice să devină normă. Autoritățile monetare monitorizează îndeaproape impactul acestei volatilități asupra ratelor de schimb și inflației. Se anticipează presiuni suplimentare asupra politicii monetare dacă tendința de creștere a datoriilor publice se va perpetua în trimestrul III.
Expertii avertizează că, deși cifra de 9,2% este consecința directă a amânării cheltuielilor inițiale, piața financiară internă va reacționa cu prudență, cerând clarificări privind sustenabilitatea traiectoriei fiscale pentru restul anului.
Sursă: Cotidianul
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…