Economie 5 min citire

România trebuie să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2030

De Raluca Petrescu

România trebuie să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2030

Acordul inter-partinic va avea doi piloni fiscali?!

BNR: România trebuie să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2030

Valentin Lazea, economistul-șef al instituției monetare române, a subliniat importanța stabilirii unor parametri clari pentru finanțele publice ale țării. Conform analizei sale, ținta principală constă în aducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din produsul intern brut până la finalul deceniului actual, adică în anul 2030.

Această țintă ambițioasă nu este însă realizabilă automat, ci necesită îndeplinirea unor condiții stricte și adoptarea unei viziuni comune între actorii principali ai scenei politice. Lazea a detaliat mecanismele necesare pentru ca această orientare fiscală să devină operațională, punând accentul pe necesitatea unui consens de largă anvergură.

Intervenția sa a avut loc în cadrul conferinței intitulate „România sub lupă - Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, unde economistul a prezentat perspectivele sale asupra stabilității macroeconomice. Mesajul central transmis în această zi a fost cel al urgenței încheierii unui pact politic capabil să asigure continuitatea reformelor, indiferent de ciclurile electorale sau de schimburile de putere la București.

Lazea a argumentat că absența unei astfel de înțelegeri duce la volatilitatea politicilor economice, subminând eforturile de consolidare fiscală.

Acest acord inter-partinic ar trebui să se concentreze pe două piloni fundamentali ai politicii fiscale.

Primul vizează stabilirea unei legături directe și riguroase între dinamica remunerațiilor din sectorul public și cea a pensiilor, pe de o parte, și evoluția produsului intern brut exprimat în prețuri curente, pe de altă parte.

Al doilea pilon se referă la sporirea eficienței sistemului de colectare a taxelor, cu accent special pe acciza generală (TVA) și impozitul pe profit.

Lazea a insistat că aceste două aspecte trebuie scoase din sfera de dispută politică curentă, devenind un angajament de termen mediu, valabil cel puțin pentru următoarele patru ani, cu posibilitatea extinderii pe termen mai lung.

Scopul este ca nicio schimbare de guvern să nu ducă la abandonarea sau inversarea măsurilor luate pentru combaterea evaziunii și pentru menținerea echilibrului dintre cheltuieli și venituri.

Economistul-șef al BNR a evidențiat impactul psihologic și economic al unui astfel de angajament asupra pieței. Transmiterea unui semnal clar de stabilitate și predictibilitate este crucială pentru a convinge investitorii că România este un loc sigur pentru alocarea capitalului. În plus, un proces de corectare a dezechilibrelor bugetare devine mai ușor de gestionat atunci când regulile jocului sunt cunoscute și respectate constant. Contextul temporal al acestei discuții este marcat de o realitate dureroasă: până în 2030, România va împlini 11 ani de când a fost inclusă în procedura de deficit excesiv.

Acest interval lung subliniază necesitatea unei accelerări a eforturilor, pentru a transmite credibilitate partenerilor internaționali și a evita prelungirea nelimitată a stării actuale.

Care este prima condiție a pactului?

O problemă structurală majoră identificată de Lazea este dependența excesivă a statului de finanțarea externă.

Nivelul actual al deficitului, situat la aproximativ 6% din PIB, impune ca o fracțiune semnificativă din cheltuielile publice să fie acoperită prin emiterea de datorie. Concret, la acest nivel de deficit, aproximativ un leu din fiecare șapte lei cheltuiți de stat provine din fonduri împrumutate. Atinerea țintei de 3% din PIB ar implica o reducere la jumătate a acestei proporții.

Astfel, statul ar finanța prin împrumuturi doar un leu din fiecare 14 lei cheltuiți, o schimbare substantială care reflectă o gestionare mai sănătoasă a resurselor publice.

Lazea a descris acest obiectiv ca pe unul pe care orice actor economic rațional ar trebui să și-l asume, pentru a garanta sustenabilitatea pe termen lung a bugetului.

În ceea ce privește prima condiție a pactului, economistul a detaliat necesitatea respectării corelației dintre creșterea anvelopei salariale din sectorul bugetar și dinamica PIB-ului nominal. Mai mult decât atât, ritmul de ajustare a pensiilor trebuie să rămână sub nivelul de creștere a salariilor. Respectarea acestor ierarhii este vitală pentru a limita inflația cheltuielilor bugetare și pentru a reduce deficitul fără a genera noi tensiuni în economia națională. Lazea a reiterat că această disciplină fiscală nu este opțională, ci o cerință esențială pentru echilibrarea conturilor publice.

A doua direcție majoră identificate este maximizarea încasărilor la buget, concentrându-se pe TVA și impozitul pe profit. Datele prezentate de economist relevă o pierdere anuală de venituri fiscale enormă.

România suferă anual o scădere a veniturilor echivalentă cu aproximativ 3% din PIB, cauzată de TVA neîncasată, la care se adaugă încă 1% din PIB pierdut din impozitul pe profit.

Dacă reușim să reducem la jumătate aceste pierderi, impactul pozitiv asupra deficitului bugetar ar putea atinge aproximativ două puncte procentuale.

Totuși, Lazea a emisa o avertizare prudentă: veniturile generate prin colectarea mai eficientă nu pot fi tratate în buget cu aceeași certitudine ca alte surse de venit structurale, fiind mai sensibile la fluctuațiile conjuncturale și la comportamentul agenților economici.

Pentru a atinge acest potențial, economistul a propus o serie de măsuri concrete. Este necesară o intensificare a luptei împotriva evaziunii fiscale, combinată cu eliminarea unor prevederi legislative actuale care permit evitarea obligațiilor prin mecanisme complexe de optimizare. O componentă cheie în acest demers este reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care include atât aspecte organizatorice, cât și sistemul de stimulări și remunerare a personalului, pentru a crește eficiența administrației fiscale.

La finalul prezentării, Valentin Lazea a menționat că afirmațiile sale reflectă opinii personale, nu poziția oficială a Băncii Naționale a României, deschizând astfel spațiul pentru interpretări politice și dezbateri ulterioare asupra viitorului fiscal al țării.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Adevărul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.