România a atins plafonul fiscal; deficitul bugetar impune adoptarea unor măsuri noi
Etapa rămasă e mai grea, taxele fiind deja majorate!
Limita maximă pentru majorarea sarcinii fiscale din România pare a fi atinsă, forțând autoritățile să identifice mecanisme noi pentru reducerea datoriilor statului, conform analizei recente a Ruxandra Târlescu, partener coordonator în domeniul fiscal la PwC România. Economia națională este proiecționată să înregistreze o expansiune minimă de doar 0,7% în cursul acestui an, o cifră care subliniază fragilitatea actuală a pieței.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuÎn acest context, atât mediul de afaceri, cât și cetățenii simt deja greutatea impozitării, ceea ce sugerează că drumul spre echilibru nu mai poate fi parcurs exclusiv prin creșterea cotelor de impozitare.
Expertul insistă asupra necesității ca viitoarele etape de ajustare bugetară să se concentreze pe trei piloni fundamentali: recuperarea sumelor deja datorate statului, restructurarea cheltuielilor publice și stabilirea unor reguli clare și anticipabile pentru operatorii economici.
Situația financiară a României în anul 2024 a fost marcată de un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut Național, plasând țara pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește acest indicator. Corecția necesară a fost aplicată rapid, dar instrumentul principal folosit a fost majorarea taxelor.
Printre intervențiile concrete adoptate se numără ridicarea cotei standard a TVA de la 19% la 21%, uniformizarea cotelor reduse la nivelul de 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, precum și ajustarea în sus a impozitelor locale legate de proprietate.
Rezultatele financiare ale acestor măsuri sunt deja palpabile. Datele Ministerului Finanțelor, citate în raportul PwC, indică faptul că în prima perioadă de aplicare a noului nivel al TVA, cuprinsă între august 2025 și iulie 2026, încasările din această taxă au înregistrat o creștere de 22,2% comparativ cu intervalul precedent de 12 luni.
În paralel, deficitul acumulat în primele opt luni ale anului 2026 s-a redus la 2,89% din PIB, în scădere semnificativă față de 4,51% înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Deși agenziiile de rating Fitch, Moody’s și S&P au menținut România în categoria titlurilor de investiții, ele au emis o perspectivă negativă, semnalând că eforturile de redresare financiară nu s-au încheiat.
Proiecția Comisiei Europene pentru ansamblul anului curent estimează un deficit de 6,2% din PIB.
Pentru a atinge obiectivul de a aduce acest sub 3% până în 2031, este necesară o corecție suplimentară de aproximativ trei puncte procentuale, o reducere de aceeași mărime cu cea deja realizată față de nivelul din 2024.
„Etapa rămasă este însă mai grea decât prima, pentru că taxele au fost deja majorate pe aproape toate fronturile”, afirmă Ruxandra Târlescu, subliniind dificultatea continuării ajustării fără a mai recurge la creșteri noi. Impactul asupra economiei reale se manifestă prin dinamica prețurilor și a consumului.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, rata inflației a înregistrat un vârf de 10,85% în luna mai, scăzând ulterior la 6,17% în august, odată cu ieșirea din calcul a scumpirilor anterioare, pentru a urca apoi la 6,61% în septembrie.
Sectorul comercial a arătat semne de recuperare incipientă, cu o creștere anuală a comerțului cu amănuntul de 0,1% în august 2026.
Pe lângă colectarea eficientă, ce mai contează?
Cu toate acestea, pe termen mai lung, volumul total al cifrei de afaceri din primele opt luni s-a situat cu 5,1% sub nivelul perioadei similare din 2025.
Astfel, companiile se luptă cu o dublă provocare: o cerere internă slabă și o creștere constantă a costurilor cu energia, forța de muncă și impozitare.
Întrebarea crucială pentru viitor nu mai vizează mărimea noilor taxe, ci modul în care se menține echilibrul între reducerea datoriilor și vitalitatea economică. Principalul rezervor de venituri neexploatate identificat de PwC este TVA-ul datorat, dar neîncasat.
În 2023, România a ratat colectarea a aproximativ o treime din suma de TVA care trebuia încasată legal, înregistrând cel mai mare deficit de conformare din Uniunea Europeană, față de o medie comunitară de 9,5%, conform raportului Comisiei Europene.
Această pierdere a fost evaluată la 45,5 miliarde de lei într-un singur an, iar recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar injecta bugetului de stat aproximativ 1,5 miliarde de lei.
Infrastructura necesară pentru a ataca această problemă există deja. Ruxandra Târlescu menționează că instrumente precum facturarea electronică, raportarea în format SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată permit Autorității Naționale pentru Administrare și Cooperare Fiscală (ANAF) să urmărească tranzacțiile aproape în timp real.
Combinarea acestor sisteme cu verificarea încrucișată a datelor și controalele țintite poate genera venituri suplimentare, asigurând totodată o competiție mai echilibrată pentru întreprinderile care respectă legea.
Pe lângă colectarea eficientă, celelalte două priorități strategice sunt reforma cheltuielilor publice și asigurarea predictibilității fiscale. Reforma bugetară trebuie să protejeze investițiile productive, în special în infrastructură, energie, educație și digitalizare. Din perspectiva firmei, stabilitatea regulilor este esențială; companiile pot accepta o fiscalitate mai severă dacă știm că regulile nu vor fi modificate de la un trimestru la altul.
Anunțarea eliminării impozitului minim pe cifra de afaceri pentru 2027 reprezintă un pas în această direcție, iar continuarea consolidării bugetare fără noi majorări de cote constituie cel mai puternic semnal pentru atragerea investițiilor.
PwC consideră că direcțiile fiscale promovate de noul guvern pot allevia presiunea asupra economiei, provided că sunt implementate cu grijă. Analiza se bazează pe propunerile făcute publice înainte de votul de învestitură și includ: eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027, menținerea cotei unice, extinderea bazei de impozitare, îmbunătățirea colectării TVA, accelerarea rambursărilor către firme, eficientizarea ANAF și controlul strict al cheltuielilor publice.
Aceste măsuri fac parte din programul Guvernului Niculescu, care prevede, de asemenea, indexarea pensiilor, eliminarea IMCA, modificări în impozitarea proprietăților și retragerea anumitor facilități.
Concluzia expertului PwC este clară: prima fază a ajustării a demonstrat că majorarea taxelor aduce rapid lichidități în casă. Totuși, statul trebuie să demonstreze acum capacitatea de a încasa sumele deja datorate și de a le utiliza mai inteligent.
O colectare optimizată și o competiție corectă sunt mai sustenabile pe termen lung decât o nouă creștere a prețurilor suportate de consumatori. România nu are nevoie doar de un deficit mai mic, ci și de o economie competitivă capabilă să susțină propriul buget.
Sursă: SpotMedia
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…