Românii din diaspora votează AUR, dar aliații lui Simion îi vrea afară din Europa
Doar migrația? Weidel ataca și alte teme despre România!
Diaspora română alege AUR, dar partenerii europeni ai lui Simion o vrea afară din Europa
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuUn cetățean român angajat onest într-o unitate industrială din Germania, care contribuie la bugetul local prin taxe și crește propriii copii pe teritoriul german, se află într-o poziție paradoxală. Dintr-o parte, el este privit ca un patriot de onoare în ochii lui George Simion, conform mesajelor sale electorale rafinate. Din cealaltă parte, același individ devine ținta retoricii politice a unor lideri europeni cu care Simion împărtășește o agendă naționalistă. Această tensiune este clară în cazul Alice Weidel, șefa Alternativa pentru Germania, care a acuzat colectiv migranții români că exploatează sistemul de securitate socială.
Situația este similară în Regatul Unit, unde Nigel Farage, la fruntea Reform UK, a revigorat o prejudecată veche despre cetățenii din Europa de Est, afirmând că românii ar fi cei care capturează și consumă lebede din spațiile verzi publice.
Această afirmație a fost infirmată de administratorii parcurilor din Londra.
Aceste două incidente, separate temporal cu peste un an, evidențiază o contradicție fundamentală: naționalismul care promite protecție propriilor cetățeni se transformă adesea în ostilitate atunci când aceștia se află în alte state.
Această dinamică creează o problemă politică majoră pentru George Simion, o problemă pe care cifrele scrutinului din 2025 o fac imposibil de ignorat. Pe 3 noiembrie 2026, presa națională și internațională a raportat că Alice Weidel a publicat pe platforma X un material documentar privind imigrația românească în Germania.
Producția analizează situația comunităților de migranți și impactul liberei circulații în spațiul european, cu accent pe cartierele defavorizate din centrele urbane germane.
Weidel a invocat exemplul orașului Magdeburg, unde, conform datelor din documentar, cheltuielile sociale legate de cetățenii români au crescut de douăzeci de ori, atingând suma de trei milioane de euro anual.
În mesajul său public, lidera AfD a detaliat alocațiile pentru copii, ajutorul social de bază și asistența medicală, acuzând că un număr tot mai mare de migranți români „jefuiesc sistemul social”.
Ea a subliniat că doar AfD este capabilă de a schimba politica de migrație a Germaniei. Alocația pentru copii, ajutorul social de bază, asistența medicală: tot mai mulți migranți din România jefuiesc sistemul nostru social.
Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la 3 milioane de euro pe an. Doar cu AfD se va produce o schimbare radicală în politica de migrație, a scris Weidel pe rețea.
Această acuzație gravă se adresează unei comunități estimate la aproximativ 900.000 de cetățeni români care trăiesc și muncesc în Germania.
Mulți dintre ei sunt angajați în industrie, agricultură, sectorul sanitar și alte ramuri ale economiei germane. Mesajul original pe X includea și textul în limba germană: Kindergeld, Grundsicherung, medizinische Versorgung: Immer mehr Migranten aus Rumänien plündern unser Sozialsystem. Allein in Magdeburg haben sich die Ausgaben auf 3 Millionen Euro im Jahr verzwanzigfacht.
Nur mit der AfD gibt es eine Migrationswende! — Alice Weidel (@Alice_Weidel) October 28, 2026. Creșterea cheltuielilor sociale nu demonstrează neapărat existența unor fraude. Dominic Fritz, președintele USR, a reacționat public, arătând că și populația românească din Magdeburg a crescut de aproximativ douăzeci de ori în ultimul deceniu.
El a subliniat contribuția muncitorilor și medicilor români la economia și sistemul sanitar german, întrebând retoric: „Cine pe cine exploatează aici, dragă doamnă Weidel?”
Weidel nu a limitat atacurile la adresa României doar la tema migrației.
Într-un interviu din 22 octombrie, ea a susținut că Occidentul trebuie să ia în considerare „interesele de securitate” ale Rusiei și să forțeze președintele Zelenski să încheie pace cu Putin.
Lidera AfD a acuzat NATO că a ignorat „îngrijorările” Rusiei și a instalat sisteme de rachete cu capacitate nucleară în apropierea graniței, în special pe teritoriul României.
Aceasta se referea la sistemul Aegis de la Deveselu, o instalație americană cu scop strict defensiv.
În septembrie 2025, un episod paralel a fost înregistrat în Marea Britanie. Aici, s-a reluat o prejudecată conform căreia lebedele din parcuri și peștii din iazuri ar fi vânătați și consumați de persoane din alte culturi.
În acea perioadă, au apărut și imagini cu Farage și Simion, ilustrând un lider politic care critică românii, dar care se afișează ca aliat al șefului AUR care declară sprijin pentru diaspora.
Într-un interviu radiofonic, jurnalistul Nick Ferrari a întrebat Farage dacă acuzația viza est-europenii și românii. Răspunsul a fost clar: „Da, așa cred”. Reprezentanții celor opt parcuri regale din Londra au declarat că nu existau înregistrări de incidente de ucidere sau consumare a lebedelor.
Într-un interviu radiofonic, jurnalistul Nick Ferrari a întrebat Farage dacă
Organizația Migrants’ Rights Network a criticat reluarea acestei povești, folosite împotriva migranților încă din anul 2007.
Un detaliu suplimentar face comparația cu România relevantă.
Cu aproximativ o lună înainte, George Simion a distribuit un videoclip în care persoane prezentate drept muncitori asiatici erau acuzate de vânătoarea lebedelor într-un lac din Ilfov.
Naționalitatea celor filmați nu fusese dovedită. Liderul AUR a întrebat atunci dacă acei indivizi ar trebui expulzați din țară.
Rezultatele scrutinului prezidențial din 2025 conferă acestei controverse o dimensiune electorală de o importanță considerabilă.
La primul tur, desfășurat pe 4 mai, George Simion a obținut aproximativ 61% din voturile exprimate în diaspora. În Germania, procentul a fost de 74,31%, în Italia 73,66%, în Spania 73,59%, iar în Marea Britanie 64,88%.
În turul al doilea, din 18 mai, odată cu creșterea semnificativă a participării, Simion a primit 912.553 de voturi în străinătate, adică 55,86% din voturile valide.
Nicușor Dan a obținut 720.996 de voturi, reprezentând 44,14%. La nivel național, Nicușor Dan a câștigat alegerile cu 53,60%, în timp ce Simion a obținut 46,40%. În Germania, 190.099 de români l-au votat pe Simion în finală, un procent de 68,31%.
În Italia, numărul a fost de 189.891 de voturi, în Spania 128.854, iar în Marea Britanie 156.701. În Franța, el a primit 51.409 voturi.
Doar aceste cinci țări i-au adus aproape 717.000 de voturi, adică peste trei sferturi din totalul său în diaspora.
Un reportaj publicat de Europa Liberă pe 7 mai 2025 a prezentat mai multe mărturii ale românilor care au ales să creadă în AUR. În Italia, avocatul Doru Badea, stabilit acolo de aproape două decenii, a explicat succesul lui Simion prin transferul voturilor lui Călin Georgescu și prin reacția provocată de anularea scrutinului prezidențial din 2024.
În opinia sa, apropierea dintre cei doi politicieni a contribuit la mobilizarea electoratului. Pe grupurile românilor din Italia circulau mesaje de susținere precum „George Simion, toată diaspora este cu tine”. Aceasta era expresia unei mobilizări politice reale, alimentate inclusiv de nemulțumirea față de partidele care guvernaseră România.
În Germania, sociologul Remus Anghel, specialist în migrație, a atras atenția asupra unei realități sociale mai puțin vizibile. Pentru mulți români, plecarea în străinătate nu mai înseamnă perspectiva îmbogățirii, ci posibilitatea unui trai decent. Muncile slab plătite, barierele lingvistice și dificultățile integrării pot alimenta frustrări care se reflectă în opțiunile electorale. „Mobilizarea mare la vot și rezultatele candidatului AUR au venit probabil și ca o reacție la anularea alegerilor, pe care unii au considerat-o nejustificată”, spune sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
„Dacă în 2014, de exemplu, oamenii s-au mobilizat la urne în turul al doilea pentru a-l sancționa pe Victor Ponta, pentru că nu au putut să voteze în turul întâi (din cauza numărului insuficient de secții și al organizării deficitare, n. r.) și acum mulți au considerat ce s-a întâmplat ca o limitare a dreptului la vot”, adaugă specialistul.
În Spania, Lucian, stabilit de aproape douăzeci de ani în Catalonia, a descris votul pentru Simion drept o reacție împotriva vechii clase politice. Totuși, el nu împărtășea concluzia că liderul AUR ar reprezenta soluția. Din Londra, Gabriela, ghid turistic stabilit de zece ani în Regatul Unit, a explicat într-o postare citată de Europa Liberă că românii interesați de alegeri ajungeau uneori să discute pe baza unor informații incomplete sau contradictorii.
Ea a observat că AUR fusese mult mai prezent în comunități și pe rețelele sociale decât celelalte partide.
„Celelalte partide au stat la căldurică și acum se miră și dau vina pe diaspora”, spunea Gabriela.
George Simion și AUR promovează suveranitatea națională, identitatea românească și apărarea intereselor cetățenilor români. În același timp, liderul AUR a cultivat relații cu politicieni din zona naționalistă europeană, inclusiv Nigel Farage, alături de care s-a afișat public. Există totuși o tensiune evidentă între discursurile naționaliste din diferite țări. Românul considerat un cetățean valoros de un partid patriotic din România poate fi prezentat ca parte a unei probleme a imigrației de un partid naționalist din Germania sau Marea Britanie.
Într-un interviu radiofonic, jurnalistul Nick Ferrari l-a întrebat dacă se referă la est-europeni și români. Farage a răspuns: „Da, așa cred”.
Între timp, Simion, despre care colegii de partid spun că „este plecat din țară” și de aceea nu iese public cu declarații pe marginea situațiilor create de extremiști, ar trebui să răspundă la întrebarea dacă apropierea sa de acești lideri europeni este compatibilă cu sprijinul pe care îl declară pentru comunitatea românească din străinătate. Contradictoria este clară: naționalismul care promite protecție propriilor cetățeni poate deveni ostil atunci când aceștia trăiesc în altă țară. Iar George Simion are o problemă politică pe care cifrele alegerilor din 2025 o fac imposibil de ignorat.
Pe 3 noiembrie 2026, presa de la nivel național și internațional a relatat că Alice Weidel a distribuit pe platforma X un documentar despre imigrația românească în Germania.
Alte știri:
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin…
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar…
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…