Harta riscului de căderi de roci în România: 1.500 km² expuși, majoritatea în Carpați

Harta riscului de căderi de roci: Ești în pericol?!

România are, în sfârșit, o hartă națională detaliată care arată unde e cel mai mare risc de căderi de roci.

Ultimele știri

Blocarea exporturilor de oi: Cauze și efecte pentru crescătorii româniNATO confirmă că o rachetă rusească, „de un tip încă necunoscut”, s-a prăbușit pe teritoriul PolonieiANP, ținta unui atac cibernetic: Detalii și restabilirea comunicațiilorAutostrada A3: Lotul Chiribiș-Biharia, gata în proporție de 65% după un an de lucrări

Această realizare vitală a venit în urma unei colaborări între cercetători de la Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și Institutul de Geografie al Academiei Române.

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Scientific Reports (parte din portofoliul Nature), trage un semnal de alarmă: aproape 1.500 de kilometri pătrați din țară sunt în pericol, iar 97% dintre aceste zone se află chiar în inima Carpaților.

Până acum, României îi lipsea un instrument național care să identifice precis locurile vulnerabile la căderi de roci. Această lacună a fost remediată, grație cercetării coordonate de dr. Adriana-Bianca Ovreiu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București.

Harta e esențială pentru a anticipa zonele cu risc crescut, un fenomen natural cu potențial devastator, care poate provoca nu doar pierderi de vieți omenești, ci și pagube materiale serioase infrastructurii.

Ce facem cu zonele noastre cu risc de căderi de roci?

Pentru a crea această hartă crucială, echipa de cercetători a folosit o bază de date amplă, ce includea 1.743 de evenimente de cădere de roci înregistrate anterior. Aceste locații au fost identificate prin studierea literaturii de specialitate, analiza hărților geologice și observații directe pe teren.

Modelul statistic dezvoltat a integrat și analizat 19 variabile de mediu esențiale, printre care: înclinația terenului, tipul de rocă, prezența și densitatea vegetației, activitatea seismică, ciclurile de îngheț-dezgheț, cantitatea de zăpadă, dar și distanța față de văi și drumuri.

Validarea modelului a arătat o precizie remarcabilă, de 94%. Rezultatul final este o hartă clară, unde nuanțele de roșu arată gradul de risc, oferind o imagine intuitivă a zonelor celor mai vulnerabile.

Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale studiului subliniază rolul vital al vegetației. Cercetătorii au descoperit că lipsa pădurilor dense este un indicator mult mai puternic pentru riscul de căderi de roci decât înclinația terenului.

Acolo unde versanții sunt acoperiți de o vegetație forestieră compactă, cu o densitate de peste 87%, probabilitatea unei căderi de roci scade sub 2,2%. Această concluzie are implicații semnificative pentru strategiile de prevenire și gestionare a riscurilor.

Care sunt zonele cu risc ridicat de căderi de roci în România?

Mihai Niculiță, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și coautor al studiului, atrage atenția asupra particularităților acestui tip de hazard natural.

Spre deosebire de alunecările de teren clasice, căderile de roci se disting prin viteza și forța lor distructivă, fiind singurele fenomene de acest gen care au provocat pierderi de vieți omenești în România.

Chiar și fragmente de rocă relativ mici pot genera probleme grave, din cauza energiei cinetice acumulate în timpul căderii.

Zonele turistice de o frumusețe spectaculoasă, cum ar fi cheile, stâncile abrupte și văile cu pereți verticali, prezintă, paradoxal, un risc ridicat de căderi de rocă.

Această hartă este un instrument valoros nu doar pentru autorități, ci și pentru planificarea infrastructurii, a drumurilor și căilor ferate, precum și pentru siguranța investițiilor în zonele montane.