România explică de ce a votat favoarabil la noua hartă a lumii la ONU

Votul României la ONU a fost tehnic sau politic?

București, 6 septembrie 2026 – România a public motivelor pentru care a susținut rezoluția ONU „Correct the Map”, o inițiative care a stirat reacții din partea Ucrainei și Statele Unite. Ministerul Afacerilor Externe, prin vocea ministrei Oana Țoiu, a explicat că votul nu a fost politic, ci tehnic și educativ – legat de cum reprezentăm planeta pe hărți.

Ultimele știri

Cele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premierRaluca Turcan cere sprijin pentru guvernul Mureșan

Conform Țoiu, hărțile nu sunt doar de orientare. Ele formează modul în care vedem lumea. „O hartă corectă nu doar arată locații – ea influențează cum înțelegem mărimea, accesul la resurse și chiar justiția istorică”, a spus.

A adăugat că corecția distorsiunilor istorice în cartografie este esențială pentru o imagine adevărată a lumii.

Unul dintre argumentele centrale a fost Africa.

Pe proiecția Mercator, terenurile de la ridicate latitudini par mai mari decât sunt, în timp ce continentele apropiate de echvator – precum Africa – apar mai mici.

„Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior pe multe hărți utilizate în educație și media”, a afirmat-ministra.

Această deformare are efecte cumulabile asupra percepției publice și a politicilor de dezvoltare internațională.

Țoiu a abordat și Cazul Crimeei. A precizat că noua hartă ONU nu vrea să politicizeze terenul, ci să reflecte o bază de date cartografică actualizată.

Crimeea este în Ucraina – acesta este un fapt juridic și geographic recunoscut

Crimeea este în Ucraina – acesta este un fapt juridic și geographic recunoscut de majoritatea statelor membre ale ONU.

Noua reprezentare grafică nu schimbă acest statut, ci îl face mai vizibil prin eliminarea distorsiunilor care, în trecut, au dus la o imaginară inexactă a spațiului geopolitic, a explicat.

Deși explicările au fost prezentate ca neutre, votul României a provocat reacții.

Ucraina a condamnat decizia, argumentând că separarea grafică a Crimeei de pe hărțile ONU – chiar dacă nu are intenție de a recunoaște schimbările teritoriale din 2014 – poate fi interpretată ca o legitimare implicită a ocupării ruse.

Deputata ucraineană Kira Rudic a declarat, prin The Kyiv Independent: „În 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”.

Șapte țări, inclusiv Ucraina și Statele Unite, au ales să se abțină sau să voteze contra, temându-se că harta ar putea fi folosită în contexte propagandistice de Moscova.

Totuși, rezoluția a fost adoptată cu o majoritate largă: 164 de state au votat favoarabil, doar o mâțime s-au opus sau au abținut. Lansată de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, inițiativa înlocuiește proiecția Mercator cu o metodă care păstrează proporțiile reale ale suprafeței terestre. Asta înseamnă că statele nordice precum Canada sau Rusia nu vor mai apărea disproporțional mari, iar statele tropicale și ecuatoriale vor beneficia de o reprezentare echitabilă.

Ministra Oana Țoiu a concluzionat că schimbarea hărții nu este un act de provocare, ci un pas spre o înțelegere mai responsabilă a spațiului planetary. Schimbarea hărții nu schimbă hranitele – schimbă modul în care le vedem.

Și când vedem mai clar, putem acționa mai bine. România vede susținerea rezoluției ca parte din rolul său la ONU: promovarea precisiei, echității și adevărului în relațiile internaționale.