Educație 4 min citire

Hodăia din Argeș, transformată în clasă de școală pentru elevi

De Raluca Petrescu

Hodăia din Argeș, transformată în clasă de școală pentru elevi

Cum a devenit refugiul pastoral un laborator de învățare?

În inima județului Argeș, pe cursul superior al râului Vâlsan, o construcție modestă de lemn – cunoscută localnicilor drept hodaie – a trecut printr-o transformare spectaculoasă. Ce era, odinioară, adăpostul sezonier al păstorilor, a fost restaurat cu grijă și reconvertit într-un centru dedicat studiului peisajelor culturale. Astfel, spațiul devine un punct de referință pentru educație și patrimoniu, servind tinerilor din comuna Brăduleț.

Transformarea nu s-a limitat la aspectul fizic.

Inițiativa a creat un nod vital pentru conservarea tradițiilor locale și pentru înțelegerea complexității mediului natural și uman.

Ce pasiune stă în spatele arhitecturii tradiționale?

Valentin Sălăgeanu, președintele Asociației Rurale pentru Peisaje Culturale, explică motivația din spatele proiectului.

Familia sa a fost atrasă de acest sat montan tocmai de frumusețea sa nealterată.

El descrie un peisaj bogat, marcat de sălbăticie, arhitectură vernaculară specifică zonei, fânețe, livezi și hodăile dispersate pe versanți, locuri încă vizitate de cei care le urcă.

Cum îmbină restaurarea cu cercetarea științifică?

Proiectul, denumit (H) ODAIA, izvorăsc dintr-o pasiune autentică pentru arhitectura tradițională și dintr-un respect profund față de modul în care comunitatea locală și-a structurat existența de-a lungul timpurilor. Sălăgeanu subliniază că alegerea de a locui în această regiune impune o responsabilitate etică: aceea de a împiedica dispariția elementelor care au definit identitatea locului timp de secole, transformându-l într-un peisaj cultural de valoare patrimonială.

Lucrările de reabilitare s-au concentrat inițial asupra unei construcții de 10 metri pătrați. Renovarea a fost realizată în cadrul unei școli de vară, mobilizând forțe din comunitatea locală: vecini, ițari din satul Galeșu, meșterul Bogdan Radu, precum și studenți și voluntari coordonați de arhitectele Eliza Yokina (din Cumulus Architecture) și Cristina Nicolaescu.

În paralel cu intervențiile fizice, proiectul a generat trei studii ample care au pus în evidență importanța acestui peisaj cultural: Analiza GIS, realizată de Ovidiu Stan și Ionuț Săvulescu, a catalogat 593 de structuri de tip hodaie, grajduri și saivane în întreaga comună.

Cercetarea privind biodiversitatea, efectuată de Joseph England, a relevat o diversitate impresionantă de specii, menținută vie datorită practicilor agricole tradiționale de cosit și pășunat. Studiul antropic, condus de Anca Dănilă, a demonstrat că pentru locuitorii satului, hodaia a reprezentat mult mai mult decât un simplu adăpost, constituind o formă de libertate personală.

Ce rol joacă educația și rezidențele artistice?

Sinteza acestor investigații indică o legătură directă între utilizarea activă a hodăilor și starea mediului înconjurător. Atâta timp cât aceste structuri sunt folosite, pajișile rămân deschise, favorizând biodiversitatea. În schimb, abandonarea lor duce la o invadare progresivă a poienilor de către pădure, fenomen care reduce varietatea speciilor și erodează obiceiurile culturale care au modelat acest peisaj.

În primele luni de activitate, spațiul reabilitat a găzduit patru rezidenți, fiecare având un profil profesional distinct: Cornelia Florea (antropolog), Gabriel Demeter (grafician), Cristina Nicolaescu (arhitect) și Adina Niculae (farmacist). Aceștia au petrecut câte o săptămână la fața locului, explorând peisajul prin prisma disciplinelor lor respective și producând lucrări artistice și intelectuale inspirate de experiența acumulată.

Dimensiunea educativă a proiectului s-a manifestat prin organizarea a 43 de sesiuni de învățare pentru elevii școlii din comună. Tinerii au vizitat hodaia pentru a studia flora, fauna și structurile arhitecturale din imediata apropiere a satului lor. Curriculum-ul a combinat disciplina biologie cu elemente de arhitectură, desen tehnic și narare vizuală (storytelling).

Cum se extinde proiectul în plan documentar și digital?

Activitățile au fost susținute de echipa Centrului de Studii Vizuale, desfășurându-se atât în sala de clasă, cât și în aer liber, la hodaie. Elevii au participat la exerciții practice, individuale și de grup, iar rezultatele eforturilor lor au fost prezentate public într-o expoziție organizată la școala din Galeșu.

Impactul proiectului se va extinde și în plan documentar și digital. Rezultatele cercetărilor vor fi consolidate într-un ghid de bune practici pentru reabilitarea peisajelor culturale vernaculare, care va fi disponibil online pe platforma nodrural. ro, dar și în format tipărit, distribuit în comunitate, rețele profesionale și instituții partenere.

Lucrările create de rezidenți vor fi expuse într-o instalație multimedia la Centrul de Studii Vizuale din București, însoțite de imagini care documentează integral etapele demersului, de la cercetările de teren și restaurare, până la interacțiunea cu copiii. Detaliile complete vor fi accesibile și pe pagina de Instagram a proiectului.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: HotNews

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.