Profesorii evită funcția de director din cauza salariului mic și a responsabilităților mari
Proba de evaluare a fost administrată digital!
Sorin Costreie, actualul șef al Ministerului Educației și Cercetării, a analizat recent dinamica procesului de selecție a conducerilor școlare, subliniind o tendință îngrijorătoare în rândul cadrelor didactice. Conform declarațiilor sale publice, apetitul profesorilor pentru asumarea funcției de director a scăzut considerabil, un fenomen pe care oficialul îl justifică printr-o corelație directă între sarcina crescută și remunerația stagnată.
Ultimele știri
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?
Dronele au lovit ambasadele Olandei și Austriei din KievÎntr-o intervenție la televiziunea Digi24, ministrul a explicat că profesorii percep această poziție ca fiind una cu responsabilități amplificate, fără o creștere proporțională a salariului.
„Rămâi cu aceeași chitanță lunară, însă lista obligațiilor tale se extinde dramatic, iar reducerea normei didactice este minimă”, a detaliat Costreie, insistând asupra dezechilibrului structural al carierei administrative în educație.
Contextualizând această problemă, ministrul a invocat necesitatea transformării corporului managerial din învățământ într-un grup de specialiști cu adevărat profesioniști. Visionarea sa include dublarea statutului managerial prin acordarea unei autonomie școlare mai largi, care implică, în mod inevitabil, o răsunderi sporită a directorului pentru rezultatele instituției.
Obiectivul strategic al ministerului este consolidarea unui corp managerial format din directori și inspectori cu profil profesionalizat.
Deși sistemul ar trebui să stimuleze atragerea unor talente manageriale, concursul recent a evidențiat dificultatea de a aduce în prim-plan persoanele potrivite pentru aceste roluri de conducere, arătând că provocarea rămâne una majoră.
Datele oficiale furnizate de Ministerul Educației și Cercetării privind concursul național pentru ocuparea posturilor de director și director adjunct din 2026 oferă o imagine clară a participării. Peste 7.819 de funcții vacante au fost puse la dispoziția candidaților în rețeaua școlilor de stat. Din totalul solicitantilor, dosarele a 7.035 de persoane au fost validate pentru continuarea demersului competitiv. Prima etapă eliminatorie, axată pe competențe, a mobilizat 6.684 de participanți prezenti fizic la examen.
La finalul acestei probe, 4.615 candidați au atins pragul de promovare, stabilind nota minimă de 6. Urmare a procesului de contestare, acest număr s-a ajustat marginal, urcând la 4.619 de promovați. Astfel, rata finală de succes pentru această primă barieră s-a stabilit la 69,11%, media generală a notelor rămânând constantă la 6,45.
Proba de evaluare a competențelor a fost administrată digital, utilizând o platformă special concepută pentru acest scop, în cadrul a 42 de centre de concurs distribuite pe teritoriul țării, dintre care două erau situate în Capitală. Structura testului a inclus 20 de itemi, fiecare având patru variante de Timpul alocat pentru rezolvare a fost limitat la maximum 60 de minute. Subiectele au fost concepute de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, vizând scenarii ipotetice din viața cotidiană a unei unități școlare. Distribuția tematică a fost echilibrată: șapte itemi verificau raționamentul verbal, șapte raționamentul numeric și șase raționamentul logic.
A doua fază a competiției, reprezentând proba scrisă de management educațional și legislație școlară, a avut loc pe data de 20 octombrie 2026, conform calendarului stabilit oficial. Rezultatele acestei etape au surprins prin nivelul ridicat al performanței.
Dintre cei 4.600 de candidați prezenți, 4.519 au obținut nota minimă de 7, ceea ce a generat o rată de promovare de 98,24%, înainte de luarea în considerare a contestațiilor.
Un aspect remarcabil este faptul că 700 de participanți au obținut nota maximă, 10. Aceste cifre contrastează puternic cu primele rezultate, din 13 octombrie, unde rata de promovare era de doar 69,11%, după contestații.
Diferența de aproape 29 de puncte procentuale se explică prin faptul că a doua probă a fost susținută exclusiv de cei care trecuseră deja de prima etapă eliminatorie.
Un detaliu procedural menționat de surse din mediul educațional este modificarea metodologiei concursului în cursul desfășurării acestuia, chiar înainte de proba scrisă secundară. O nouă reglementare a permis candidaților să primească foii separate pentru ciornă, facilitând organizarea lucrului individual.
Următoarea etapă: evaluarea planurilor manageriale?
Calendarul detaliat al competiției continuă astfel: rezultatele probei din 20 octombrie au fost afișate în aceeași zi, cu posibilitatea depunerii contestațiilor între 20 și 21 octombrie, iar soluționarea finală a fost programată pentru 22 octombrie.
Etapa următoare implicate evaluarea proiectelor planurilor manageriale. Documentele candidatei care au trecut de primele două probe au fost transmise președinților comisiilor de interviu în intervalul 21-23 octombrie. Verificarea administrativă a acestor proiecte se întinde pe o perioadă extinsă, de la 21 octombrie până la 4 noiembrie. Contestațiile aferente acestei etape pot fi depuse între 23 octombrie și 5 noiembrie, cu soluționarea lor garantată până pe 9 noiembrie. Afișarea rezultatelor finale ale evaluării administrative, care determină dreptul de a participa la a doua parte a interviului, are loc pe 10 noiembrie.
Programele interviurilor se stabilesc în zilele de 10 și 11 noiembrie, iar sesiunile propriu-zise de interviu se desfășoară în fereastra de timp cuprinsă între 12 și 27 noiembrie. Candidații au la dispoziție perioada 12 noiembrie - 2 decembrie pentru a formula contestații la rezultatele interviului, care vor fi soluționate până pe 7 decembrie. Declarația finală a clasamentului general al concursului va avea loc pe 9 decembrie.
În data de 10 decembrie, acei candidați declarați admiși la mai multe funcții pentru care au optat trebuie să aleagă o singură unitate de învățământ, exprimând opțiunea lor definitivă.
Validarea formală a rezultatelor se realizează în cadrul consiliului de administrație al inspectoratului școlar pe 11 decembrie, iar emiterea și comunicarea deciziilor de numire se vor face până pe 16 decembrie 2026.
Noul mandat al directorilor va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.
Paralel cu procesul de selecție, au fost stabilite regulile privind degrevările de normă didactică pentru anul școlar 2026-2027.
Conform ordinului de ministru nr. 5.519, emis pe 31 august 2026, directorii de școli vor preda între 6 și 8 ore, cifra exactă depinzând de numărul de elevi din instituție.
Inspectorul școlar general beneficiază de o degrevare totală de la orele de predare.
Acest ordin implementă plafoanele de 40% și 30% din norma didactică, introduse recent prin Legea nr. 182/2026, care a amendat articolul 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Specific, directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat și directorii adjuncți sunt obligați, ca regulă generală, să efectueze 40% din norma lor didactică proprie. Excepții de 35% sau 30% se aplică în cazul unităților cu efective mari de elevi, preșcolari sau antepreșcolari. Între personalul din inspectoratele școlare, inspectorii școlari generali adjuncți predau 20% din normă, în timp ce personalul de îndrumare și control efectuează 30%. Pentru directorii caselor corpului didactic și ai centrelor de formare pentru minorități, plaful este de 30%.
În sfârșit, directorii și directorii adjuncți ai unităților de educație extrașcolară, precum și cei ai consiliilor județene pentru drepturile copilului sau ai consiliilor mixte de profil, efectuează 40% din norma didactică.
Aceste reglementări completează tabloul noilor condiții de muncă pentru conducerea din sistemul educațional românesc.
Sursă: Edupedu
Alte știri: