Nicușor Dan: Rusia refuză negocierile pentru că nu e gata să piardă

Presiunea economică, singura soluție

Într-un interviu acordat CNN, Nicușor Dan a fost direct: Rusia nu este pregătită să pună capăt războiului. Liderul a explicat de ce Moscova evită masa negocierilor și de ce Occidentul ar trebui să mențină presiunea.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Când i s-a cerut un „În acest moment, nu”. Argumentul său este simplu: economia rusă suferă, iar această suferință ar trebui să forțeze Kremlinul să cedeze.

Stagnarea diplomatică și eforturile Washingtonului

„Consider că economia rusă suferă, ceea ce reprezintă un motiv valid pentru ca Rusia să ajungă, într-un final, la masa negocierilor. Deși nu observ acest punct de inflexiune acum, mă aflu în așteptarea ca el să survină în curând”, a explicat el. Recomandarea sa către partenerii occidentali? Să persiste în sprijinul pentru Kiev și să aplice o presiune economică constantă.

Declaratiile vin într-un context în care diplomația pare blocată. Statele Unite încearcă să găsească o formulă de compromis, dar eforturile de mediere sunt blocate de luni de zile. La începutul lui septembrie, administrația Trump a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a relansa dialogul. Deși Kremlinul a lăsat ușa deschisă pentru discuții tripartite (Rusia-Ucraina-SUA), progresul a fost minim.

Criza bugetară a Rusiei

La New York, în timpul Adunării Generale ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit pe 22 septembrie. Au discutat despre un posibil armistițiu limitat, axat pe protecția infrastructurii energetice. Zelenski a declarat că Ucraina este deschisă la diverse scenarii pentru oprirea bombardamentelor asupra obiectivelor energetice. Totuși, loviturile reciproce continuă, iar un acord global rămâne o utopie.

Numerele spun povestea. Anton Siluanov, ministrul rus de Finanțe, a anunțat pe 21 septembrie că deficitul bugetar va atinge aproximativ 3% din PIB în 2026. Este aproape dublu față de planul inițial de 1,6%. Pentru a acoperi cheltuielile militare și de apărare aeriană, guvernul a fost nevoit să majoreze taxele. În paralel, Moscova va trebui să ia împrumuturi mai mari, la rate dobânziste ridicate. Petrolul rămâne sursa vitală de finanțare, deși sub presiune.

Sancțiuni și rolul României

Occidentul vizează exact aceste fluxuri de venituri. În septembrie, SUA au promovat un nou set de sancțiuni care țintesc industria energetică, sectorul de apărare și „flota din umbră” – vasele folosite pentru a exporta petrol în ciuda restricțiilor. Kremlinul susține că aceste măsuri complică negocierile, dar Dan crede că sunt necesare.

În interviul cu CNN, Dan a subliniat importanța continuității sprijinului: „Ucraina este o națiune suverană care a fost agresată, prin urmare, avem obligația de a o susține”. Rolul României a fost crucial: a absorbit refugiați și a facilitat tranzitul mărfurilor și cerealelor, mai ales după ce porturile ucrainene au devenit vulnerabile. Importanța coridorurilor fluviale de pe Dunăre a crescut considerabil în 2026, consolidând poziția strategică a țării în lanțul logistic regional.