Nicușor Dan: Rusia nu e pregătită să oprească războiul, trebuie să continuăm sancțiunile

Cine este Anton Siluanov și ce spune Moscova despre pace?

Nicușor Dan a spus recent, într-un interviu pentru CNN, că Moscova nu e în stare să negocieze o pace reală.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

„În acest moment, nu”, a declarat.

El a explicat că Occidentul trebuie să tine cursul: să continue să sprijine Kiev și să aplice sancțiuni dure asupra economiei ruse. Conform lui, presiunea financiară și logistică e cheia pentru a face Kremlinul să schimbe atitudinea.

El a adăugat că starea economică a Federației Ruse va avea un rol decisiv în a determina Moscova să se lace la masa negocierilor.

Deși nu știm exact când va întâmpla acest moment, Dan speră că va apărea în un orizont apropiat. Această poziție se încadrează într-un context diplomatic complicat, în care Statele Unite au încercat să faciliteze un dialog între cele două parti.

Eforturile de mediere au stagnat timp îndelungat, dar la începutul septembrie, administrația Trump a relansat demersurile, trimițând pe Steve Witkoff și Jared Kushner în Moscova și Kiev.

Deși Kremlinul a spus că e deschis să redeschidă canalele de comunicare tripartite – cu Rusia, Ucraina și SUA –, progresele concrete lipesc încă.

La New York, pe marginea sesiunii Adunării Generale a ONU, Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întâlnit pe 22 septembrie. Au discutat despre un armistițiu parțial, concentră pe protejarea infrastructurii energetice.

Zelenski a confirmat că Kiev e deschis la negocieri?

Zelenski a confirmat că Kiev e deschis să găsească formule pentru a opri reciproc bombardările asupra obiectivelor energetice. Dar pe teren, atacurile aeriene au continuat, iar un pact global de pace pare încă o utopie.

Din punct de vedere financiar, Anton Siluanov, ministrul de Finanțe al Rusiei, a anunțat pe 21 septembrie că deficitul bugetar va ajunge la aproape 3% din PIB în 2026 – aproape dublu față de estimarea inițială de 1,6%. Pentru a acoperi cheltuielile crescute, inclusiv cele militare și cele de apărare antiaeriană, Rusia a crescut impozitele. De asemenea, se pregătește să ia împrumuturi mai mari decât planuise, în condițiile în care costurile de finanțare au crescut din cauza dobândilor ridicate. Veniturile de la exportul de petrol rămân esențiale, iar Occidentul a intensificat presiunea pe acest sector.

În septembrie, Statele Unite au lansat un pachet extins de sancțiuni, care visează industria energetică și de apărare, precum și „flota din umbră” folosită pentru a evita restricțiile.

Kremlinul a Nicușor Dan a reiterat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue, definindu-o ca un stat suveran agresat care merită ajutor.

România a avut un rol esențial în primirea refugiaților și în facilitarea tranzitului de mărfuri și cereale – lucru devenit vital după ce atacurile rusești au afectat capacitatea porturilor ukrainiene. Coridorul dunăren a câștigat nouă importanță în contextul războiului? Coridorul dunăren a câștigat nouă importanță în 2026.

Un exemplu a fost atacul din august asupra infrastructurii portului Ismail, lângă granița românească, într-un moment când exporturile erau deja afectate de insecuritățile din Marea Neagră.

El a atras atenția și asupra lipselor în apărarea aerienă. A spus că numărul de interceptoare e insuficient, dar nu e o problemă de voință politică, ci industrială: fabricile occidentale nu reușesc să producă destulă muniție și sisteme de interceptare suficient de rapid.

Această nevoie s-a făcut mai urgentă pe măsură ce Rusia a crescut atacurile cu droni și rachete.

Pe 22 septembrie, Reuters a raportat că Moscova folosește acum pe scară largă droni Shahed cu motor cu reacție – mai rapidi și mai grei de oprit decât modelele clasice.