Sancțiunile anti-Rusia, sub asediu: Statele UE cer excepții

Moralul cedează în fața intereselor

Unitatea Uniunii Europene în fața Rusiei începe să se fisureze. Tot mai multe state membre cer excepții de la noile sancțiuni propuse, iar acest lucru dă semne clare de slăbiciune. Potrivit Financial Times, obiecțiile ambasadorilor la Bruxelles au blocat, cel puțin temporar, adoptarea unui nou pachet de sancțiuni, o decizie care, conform regulilor, necesită unanimitate. Sprijinul pentru noi restricții economice împotriva Moscovei scade vizibil, guvernele naționale fiind reticente să aprobe măsuri ce ar putea lovi interesele marilor companii autohtone.

Ultimele știri

Blocarea exporturilor de oi: Cauze și efecte pentru crescătorii româniNATO confirmă că o rachetă rusească, „de un tip încă necunoscut”, s-a prăbușit pe teritoriul PolonieiANP, ținta unui atac cibernetic: Detalii și restabilirea comunicațiilorAutostrada A3: Lotul Chiribiș-Biharia, gata în proporție de 65% după un an de lucrări

Un diplomat, citat de Financial Times, a descris situația fără ocolișuri: „La masa negocierilor, imperativul moral funcționează din ce în ce mai puțin.” Acesta a adăugat că, deși „toate capitalele sunt de acord cu retorica dură și vorbesc despre solidaritate, apoi totul se evaporă.” Această tendință este evidentă prin solicitările recente ale unor țări precum Grecia, Franța, Italia, Germania, Austria și Portugalia, care au cerut scutiri de la cel mai recent set de sancțiuni sau chiar au blocat complet propunerile.

Lista propusă de sancțiuni vizează exporturile rusești, sistemul financiar al țării și un mecanism menit să mențină artificial scăzut prețul țițeiului rusesc. Însă Atena a refuzat să aprobe întregul pachet dacă nu primește undă verde pentru transportul gazului natural lichefiat (GNL) rusesc către țări terțe. Argumentul Greciei? Fără această aprobare, afacerile unui important miliardar grec din transportul maritim, George Prokopiou, ar fi grav afectate. Compania Dynagas, deținută de Prokopiou, a transportat peste 30 de milioane de tone de GNL din proiectul arctic Iamal de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, conform datelor Kpler. Această cantitate echivalează cu o încărcătură în valoare de peste 24 de miliarde de dolari, conform estimărilor FT bazate pe prețurile furnizate de Argus Media.

Cereri specifice, interese diverse

Un fost oficial american responsabil cu sancțiunile a remarcat că, deși „Grecia nu este, evident, singurul guvern din UE care încearcă să-și protejeze propriile interese de costurile sancțiunilor, este neobișnuit ca un guvern să facă lobby în numele unei singure companii care profită atât de generos de pe urma afacerilor cu Rusia.”

Alte state membre au formulat, de asemenea, cereri specifice. Portugalia și Germania au solicitat eliminarea interdicției privind achiziționarea de pește rusesc, motivând necesitatea de a-și sprijini industriile locale de prelucrare a peștelui. Franța și Italia, țări cu un puternic sector turistic, doresc atenuarea interdicției de eliberare a vizelor UE pentru soldații ruși care au participat la conflict. De asemenea, Austria a reiterat o cerere mai veche, vizând dezghețarea unor active rusești în valoare de 2 miliarde de euro, pentru a compensa Raiffeisen Bank pentru o amendă impusă de Moscova.

Aceste solicitări multiple indică o „criză majoră pentru întreaga abordare a sancțiunilor”, după cum a declarat același diplomat. Acesta a avertizat că „dacă toată lumea solicită derogări și portițe, atunci, la finalul procesului, pachetul de sancțiuni nu este decât o cutie goală.” De la invazia Rusiei din 2022, UE a impus 20 de pachete de sancțiuni, însă semnele actuale sugerează că menținerea unui front unit devine tot mai dificilă.