Banii PNRR nu au salvat școala, elevii stau tot în coada OECD

Cheltuiala masivă din educație, dar rezultatele PISA stagnează!

Senatorul Ștefan Pălărie, președintele Comisiei de învățământ din Senat, a tras un semnal de alarmă după publicarea datelor PISA 2025. Mesajul său este clar: România a cheltuit enorm, dar elevii noștri nu au progresat corespunzător.

Ultimele știri

Cele mai frumoase sate din lume: topul global al satelor pitoreștiRusia folosește votul electronic ca capcană pentru înrolare în armatăSocial-democrații decid luni dacă susțin Mureșan pentru premierRaluca Turcan cere sprijin pentru guvernul Mureșan

În timpul prezentării publice a rezultatelor, Pălărie a subliniat discrepanța dintre investițiile „masive” din perioada 2022–2025 – prin PNRR și alte fonduri europene – și performanța modestă a elevilor.

În loc de o creștere vizibilă, datele arată o stagnare, ba chiar un regres în anumite domenii.

România a investit masiv, dar elevii au stagnat!

Conform analizei Edupedu. ro, situația este critică.

La matematică, România a depășit pragul de 50% la analfabetismul funcțional. Asta înseamnă că mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani nu știu să aplice cunoștințele de bază în viața reală. La citire, lucrurile stau puțin mai bine, dar sistemul se apropie periculos de același prag critic, fără să reușească să-l depășească în bine.

De ce nu a funcționat „România Educată”?

La științe, deși s-a înregistrat o mică îmbunătățire față de 2022, media rămâne sub cea a statelor OECD și nu compensează deficitul de la capitolul matematică.

Pălărie susține că aceste rezultate vin în contradicție directă cu oportunitățile istorice pe care le-a avut țara. Avem acces la sume considerabile din fonduri europene, avem posibilitatea de a implementa reforme structurale prin legi precum „România Educată” și un moment politic favorabil transformării.

„Având aceste oportunități uriașe – sume de bani consistente alocate de la nivel european și ocazia să facem reformă în educație prin faimoasele proiecte de lege România educată – și totuși ajungem la rezultate în linie cu scăderea OECD, dar cumva mai scăzute decât ne-am fi dorit și fiind oricum printre ultimii clasați, atunci întrebarea este dacă nu cumva facem ceva greșit”, a declarat senatorul. El a fost atent să nu sune a atac politic, ci a insistat că vrea doar să deschidă o discuție publică necesară.

Intrebația esențială: unde se pierd banii?

În perioada 2022–2025, sistemul de învățământ a primit investiții fără precedent, atât prin PNRR, cât și prin alte surse naționale și europene.

Această injecție de resurse ar fi trebuit să genereze progrese semnificative. Realitatea PISA 2025 spune altceva: în loc de avansare, vedem o stabilizare la niveluri joase sau o deteriorare a anumitor competențe.

De ce banii masivi din educație nu au adus rezultate?

Acest contrast între banii alocați și rezultatele obținute l-a determinat pe senator să pună în discuție eficiența utilizării fondurilor, calitatea implementării reformelor și capacitatea sistemului de a transforma investițiile în îmbunătățiri tangibile. Pălărie nu vrea să acuze, ci să stimuleze o Fără o analiză profundă a cauzelor – fie că vorbim de metodica de predare, de formarea cadrelor didactice, de adaptarea curriculumului sau de evaluarea impactului proiectelor – riscul de a repeta aceleași erori rămâne mare.

Insistă pe necesitatea de a alinia resursele financiare cu intervenții pedagogice bazate pe dovezi, de a măsura impactul efectiv al reformelor și de a asigura că fiecare euro investit contribuie concret la reducerea analfabetismului funcțional și la ridicarea calității învățământului pentru toți elevii, indiferent de origine socio-economică.

Fără astfel de ajustări, avertizează el, România riscă să rămână în coada clasamentelor internaționale, chiar și în contextul unei perioade de oportunitate fără precedent.