Politică 7 min citire

Inflația și prețurile alimentelor: De ce au pierdut republicanii încrederea americanilor

De Raluca Petrescu

Inflația și prețurile alimentelor: De ce au pierdut republicanii încrederea americanilor

Argumentația economică a republicanilor părea convingătoare la începutul anului!

Economia americană sub lupă: de ce electorii au pedepsit republicanii în alegerile de mijloc de mandat

Să începem cu un paradox aparent: indicatorii macroeconomici ai Statelor Unite arată o imagine destul de sănătoasă, dar percepția cetățenilor este complet opusă.

În octombrie 2024, Donald Trump și partenerii săi republicanii au obținut puterea cu promisiunea de a redresa economia. Doi ani mai târziu, în noiembrie 2026, sentimentul public s-a înrăutăsit considerabil, conform observărilor din presa americană.

Deși rată de șomaj rămâne la niveluri istoric de joase – economiștii consideră că piața muncii a atins capacitatea maximă – și deși cheltuielile de consum au rezistat relativ bine, electorii nu par să vadă această realitate.

Mai mult decât orice altceva, este vorba despre costul vieții, acel factor care, după cum sublinia clasicul consilier de campanie James Carville, decide alegerile. Dar situația este mai nuanțată decât o simplă poveste despre inflație.

Revoluția în domeniul inteligenței artificiale a creat un motor economic puternic, care se prezice că va genera cel mai mare val de cheltuieli din istoria modernă a SUA. Întrebarea esențială este: dacă economia este atât de robustă, de ce s-au săturat americanii de administrația republicană la doar doi ani după ce au votat pentru ea?

Răspunsul constă în revenirea inflației și în legătura directă pe care electorii o fac între politicile emblematice ale președintelui și propriile bugete personale.

Tarifele vamale, reglementarea liberă a tehnologiei emergente, restricțiile stricte în materie de migrație și, mai ales, conflictul armat cu Iranul au transformat realitatea financiară a milioane de gospodării.

Heather Long, economist-șef la Navy Federal Credit Union, susține că fără războiul cu Iranul, rezultatele votului de mijloc de mandat ar fi fost complet diferite. Costul vieții rămâne principalul punct de disconfort. Deși inflația se stabilizase în ultimul an al administrației anterioare, acest lucru nu a fost suficient pentru a asigura democraților o nouă șansă în 2024. Cu revenirea lui Trump la putere, nemulțumirea legată de prețuri a continuat să crească.

La începutul acestui an, argumentația economică a republicaniilor părea convingătoare. În luna ianuarie, economia a înregistrat cea mai bună performanță în crearea de locuri de muncă din 2024.

Sectorul industrial a început să genereze noi posturi pentru prima dată în ultimele 14 luni. Rambursările de taxe, rezultatul legii „One Big Beautiful Bill Act”, au început să ajungă în conturile cetățenilor.

Ratele ipotecare au coborât sub 6% pentru prima dată în trei ani, iar piețele financiare au atins cote record, susținute de acțiunile companiilor de tehnologie și inteligență artificială.

Inflația resimțită de consumatori, care în aprilie 2025 era la cel mai scăzut nivel din patru ani, a rămas aproape stabilă până în ianuarie și februarie 2026.

Totul s-a schimbat odată cu declanșarea conflictului cu Iranul. Prețul petrolului a urcat la cele mai înalte cote din ultimii patru ani, iar costul motorinei a atins un record istoric. Pentru o zi de vot, benzina nu a fost niciodată atât de scumpă. Deși americanii detestă orice formă de inflație, scumpirea carburanților are un impact psihologic deosebit, deoarece prețurile sunt vizibile zilnic pe panourile de la stațiile de benzină.

Cercetătorii de la Universitatea Brown au calculat că doar prețurile mari la benzină și motorină au generat costuri suplimentare de 1.150 de dolari pentru o gospodărie medie, de la începutul războiului.

Al doilea mandat pare o poveste complet diferită!

Pe măsură ce prețurile la combustibil au crescut, randamentele obligațiunilor au urcat brusc, la fel ca și ratele dobânzilor la creditele ipotecare, care au înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din ultimii trei ani. După trei ani consecutivi în care creșterile salariale au depășit scumpirile generale, această tendință s-a inversat în luna martie.

De atunci, inflația, care a revenit pe un trend ascendent, a erodat veniturile nete ale angajaților, iar salariul real al cetățeanului mediu a scăzut de când Trump a preluat puterea.

De ce electorii îl consideră pe Trump principalul vinovat? Nu este o surpriză că mulți americani păstrează amintiri pozitive despre economia din timpul primului mandat al lui Trump. În cei patru ani ai aceluia mandat, veniturile au crescut mai rapid decât prețurile, cu creșterile salariale aproape duble față de rata inflației. Acest lucru a jucat în favoarea lui Trump în sondajul CNN din octombrie 2024, unde a câștigat cu un avans de 15 puncte procentuale față de vicepreședintele Kamala Harris.

Pentru comparație, în ultimul sondaj înainte de retragerea lui Biden din cursă, scorul său net de aprobare economică era de -31 de puncte.

În prezent, evaluările lui Trump sunt chiar mai slabe: conform unui sondaj CNN din octombrie, scorul său net de aprobare economică este de -46 de puncte.

Al doilea mandat pare o poveste complet diferită. Pentru mulți cetățeni, prețurile au scăpat de sub control, transformând „Visul American” într-un ideal de neatins. Dacă administrația Trump și republicanii din Congres au aruncat vina asupra predecesorilor lor pentru situația economică preluată, adevărul este că unele dintre politicile lui Trump – în special conflictul cu Iranul – au agravat clar costul vieții.

Nu este vorba doar despre carburanți, care au adăugat aproximativ 75 de dolari pe lună la cheltuielile medii. Există alte costuri pe care electorii le asociază direct cu administrația actuală, unele dintre ele crescând facturile cu sute de dolari lunar.

De exemplu, eșecul republicanilor de a prelungi, pentru anul 2025, subvențiile majorate în cadrul legii „Affordable Care Act” a dus la o creștere medie de 58% a primelor lunare de asigurare. Costurile energiei electrice au crescut cu 8,7% în timpul celui de-al doilea mandat. Trump a fost un susținător fervent al unei dezvoltări neîngrădite a inteligenței artificiale. Politicile sale privind migrația și tarifele vamale au scumpit reparațiile auto, cu costuri care au crescut cu 12,3% de la preluarea funcției.

Aceleași măsuri au determinat o creștere cu 13,3% a costurilor pentru constructorii de locuințe. Potrivit Tax Foundation, tarifele vamale au însemnat, în acest an, taxe suplimentare de 820 de dolari pentru o gospodărie americană medie.

Steven Durlauf, economist la Universitatea din Chicago, care studiază inegalitatea averii și mobilitatea socială, subliniază că, chiar dacă predecesorii au lăsat o moștenire economică precară, acest lucru nu absolvă actuala administrație. El susține că inflația a fost gestionată prost de Trump și că electorii trebuie să atribuie responsabilitatea politicilor curente. Toate dovezile indică faptul că cetățenii fac exact acest lucru. Acesta este un motiv central pentru care Partidul Republican a suferit o înfrângere în alegerile de mijloc de mandat, desfășurate marți.

Însă inflația este doar o parte a problemei. Mulți americani simt că economia i-a lăsat în urmă. Economia de tip „K” explică parțial acest fenomen: cetățenii mai înstăriți – cei care dețin acțiuni și proprietăți – sunt mult mai puțin afectați de creșterea costurilor decât cei cu venituri modeste, care trăiesc tot mai des de la un salariu la altul.

O mare parte a problemei constă în lipsa opțiunilor pentru a atinge „Visul American”: deficitul masiv de servicii de îngrijire a copiilor și de locuințe a făcut ca acestea să devină inaccesibile ca preț pentru mulți, blocând accesul chiar și pentru cei care și-ar permite, în alte condiții, să le obțină.

Durlauf observă că idealul clasei de mijloc devine tot mai greu de atins. Aceeași realitate se aplică și pieței muncii. Deși rămâne relativ solidă, piața locurilor de muncă nu mai cunoaște avântul din perioada de imediat după pandemie. Deși concedierile în masă nu au devenit o normă, pentru cei care caută locuri de muncă, depunerea candidaturilor pare o acțiune sortită să se piardă în neant.

Long explică că o altă modalitate de a descrie o piață a muncii cu puține angajări și puține concedieri este aceea de piață lipsită de oportunități.

În această economie, mulți americani se simt, pur și simplu, blocați.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Știri pe surse

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.