Mii de turci și-au pierdut economiile după lichidarea fondurilor de investiții prin lege
Politica monetară restrictivă menținută?
Legislația recent adoptată de parlamentul din Ankara creează un cadru legal pentru desființarea a peste o sută de vehicule financiare, însă detaliile privind recuperarea sumelor de către mii de cetățeni rămân vagi și generează anxietate în rândul publicului larg. Potrivit agenției de știri Reuters, textul legal aprobat reglementează procesul de lichidare a fondurilor de investiții care au fost puse în stare de îngheț de către autoritățile competente.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuDeși măsurile legislative vizuează protecția investitorilor, incertitudinea persistă cu privire la modul în care vor fi calculate și distribuite despăgubirile pentru acei clienți care au blocat economiile lor de mai mult de o lună de zile.
Sectorul financiar din Turcia a traversat o perioadă de turbulențe intense, declanșată de decizia reglementatorilor de a dispune dizolvarea a 131 de fonduri de investiții. Aceste entități erau administrate de șapte societăți distincte de gestionare a activelor, decizie luată în urma alertelor emise de propriii administratori, care au semnalat incapacitatea de a efectua plățile pentru răscumpărările solicitate de investitori.
Într-o perioadă scurtă de trei ani, aceste fonduri au acumulat o masă critică de active, evaluată la peste 20 de miliarde de dolari.
Aproximativ jumătate de milion de persoane, o cohortă care includea politicieni, funcționari publici anteriori în poste de conducere și personalități publice cunoscute, au optat să-și plaseze capitalul în aceste instrumente financiare.
Motivația principală a fost dorința de a obține randamente superioare, capabile să compenseze deprecierea continuă a monedei naționale, lira turcească, pe fundalul unei inflații persistente.
Expansiunea acestui segment de piață nu s-a oprit nici măcar după ce autoritățile turce au emis avertismente conform cărora unele fonduri erau utilizate ca instrumente pentru manipularea pieței. Impactul crizei asupra pieței de capital a fost devastator, transformând bursa într-un mediu de tip „bear market”, definit de scăderi constante și semnificative ale cotațiilor. Indicele principal al bursei din Turcia a înregistrat în luna septembrie cel mai slab rezultat lunar din anul 2008 până în prezent. Înainte de detonarea acestei crize, datele furnizate de Consiliul Piețelor de Capital indicau o creștere remarcabilă a activelor totale din industria de administrare a portofoliilor.
În luna august, valoarea totală a atins pragul de 329 de miliarde de dolari, o cifră mult superioară celor 246 de miliarde de dolari înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.
Politica monetară restrictivă menținută de Turcia, implementată pentru a ține sub control inflația galopantă din ultimii ani, a încurajat cetățenii să-și păstreze economiile în moneda locală. Această strategie a alimentat un apetit crescut pentru fondurile de investiții care promiteau randamente care să depășească atât rata inflației, cât și dobânzile modeste oferite de instituțiile bancare pentru depozitele în lire.
Turcia menține politica monetară restrictivă!
Totuși, structura internă a unor fonduri a devenit problematică.
Multe dintre ele și-au concentrat portofoliile pe o singură acțiune sau pe un singur tip de activ, în timp ce altele se bazau pe un grup restrâns de investitori.
Aceste fonduri au tranzacționat frecvent acțiunile unor companii mici, recent listate la bursă, care de obicei nu beneficiau de volume mari de tranzacționare.
Cumpărăturile massive efectuate de fonduri asupra acestor titluri duceau la explozii ale prețurilor acțiunilor, ceea ce, la rândul său, infla randamentele zilnice raportate de fondurile care dețineau respectivele acțiuni.
Un fond poate afișa o valoare impresionantă pe hârtie, dar realitatea devine complicată atunci când deține acțiuni care nu atrag interesul altor investitori. În astfel de cazuri, vânzarea rapidă a acestor active la prețul contabil devine o provocare majoră. Dacă un număr mare de investitori solicită simultan retragerea fondurilor lor, administratorul este pus în situația dificilă de a vinde activele în pierdere, pentru a genera lichiditatea necesară.
Tensiunea a atins un punct maxim când fondul Pusula Portföy nu a reușit să onoreze în termenele prevăzute anumite cereri de răscumpărare. Probleme similare au apărut ulterior și la Tera Portföy. Oficialii turci au ridicat un avertisment încă din luna noiembrie a anului trecut, subliniind riscul manipulării pieței prin intermediul acestor fonduri de investiții.
La acea dată, ministrul finanțelor, Mehmet Simsek, a recunoscut că aceste practici neloiale se desfășoară, în special, prin anumite fonduri și a promis că lacunele din cadrul regulatoriu vor fi corectate.
Frumoasa formulă „M-am culcat bogat și m-am trezit sărac” rezumă perfect starea de spirit a multor investitori afectate. Legea adoptată joi seara de legislatorii din Ankara stabilește un mecanism pentru rambursarea fondurilor după ce reglementatorii au ordonat lichidarea lor luna trecută. Textul legislativ prevede ajustarea plăților în funcție de indicele inflației și permite efectuarea unor plăți interimare de până la 1 milion de lire turcești, echivalent cu aproximativ 20.110 dolari.
Cu toate acestea, rămâne o mare întrebare cu privire la suma finală pe care o vor reuși să o recupereze investitorii care aveau dețineri mai mari în activele fondurilor, despre care autoritățile suspectează că au fost manipulate și că valoarea lor a fost umflată artificial.
Enes Kilic, un inginer de 29 de ani din Istanbul, a declarat pentru Reuters că a investit aproximativ 5 milioane de lire turcești în mai multe dintre aceste fonduri, inclusiv sumele provenite din vânzarea economiilor sale de aur. El a menționat că planifica să utilizeze aceste fonduri pentru achiziția unei locuințe pentru familia sa.
Enes Kilic, inginer de 29 de ani?
Kilic a transmis un ordin de vânzare pe 16 septembrie, cu o zi înainte ca neîndeplinirea obligațiilor de plată să fie anunțată oficial și să înceapă procedura de lichidare.
Mulți cetățeni exprimă nemulțumirea că proiectul de lege nu clarifică termenii exacti ai rambursării și sumele concrete care vor fi returnate. Legislația acordă prioritate protejării micilor investitori și stabilește reguli specifice pentru plățile destinate sutei de mii de investitori care nu au avut acces la banii lor.
Marți, ministrul Simsek a anunțat că lichidarea fondurilor administrate de patru dintre cele șapte companii implicate va fi finalizată în curând. El a precizat că, în conformitate cu noua lege, aproximativ 390.000 de conturi de investitor vor primi rambursări. Totuși, mulți investitori declară că încă nu cunosc data exactă a primirii banilor și nici mărimea sumelor pe care le vor recupera.
Kilic a comentat că a auzit zvonuri despre plăți în avans, dar lipsesc informații clare privind valoarea sumelor. El consideră că procesul lipsește transparență și se întreabă ce se va întâmpla dacă fondurile sale nu vor mai avea suficienti bani disponibili.
O altă investitoare, o femeie de 40 de ani care a solicitat anonimatul, a povestit că a plasat banii obținuți din vânzarea unei proprietăți imobiliare în aceste fonduri, scopul fiind asigurarea îngrijirii medicale a soțului ei, diagnosticat cu cancer. Ea a explicat pentru Reuters că, după relocarea familiei din Franța în Turcia, nu mai au beneficiat de acoperirea furnizată de sistemul de asigurări sociale francez.
Astfel, au suportat din propriile economii costurile tratamentului, consumând o parte importantă din rezervele lor. Femeia a adăugat că familia sa avea peste 10 milioane de lire turcești blocate în aceste fonduri de investiții. Acești bani nu reprezintă o simplă cifră pe un cont bancar.
Ei însemnă speranță, sănătate și viitorul nostru întreg, a afirmat ea.
A trecut deja o lună întreagă, iar noi am supraviețuit folosind carduri de credit.
Dacă plățile vor întârzia și mai mult, există riscul ca tratamentul soțului meu să fie întrerupt, a concluzionat femeia, subliniind gravitatea consecințelor personale ale acestei crize financiare.
Sursă: HotNews
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…