Puterea economică a Europei depinde de apă, avertizează Péter Magyar
Apa va fi prioritatea strategică în 2026?
Viitorul economic al Europei depinde critic de gestionarea resurselor hidrice, avertizează premierul Péter Magyar.
Ultimele știri
Luca Niculescu a deschis ședința de Guvern și a prezentat principalele măsuri ale premierului
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extremeContextul global actual traversează cea mai instabilă și periculoasă etapă de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat luni, la Berlin, premierul ungar Péter Magyar. Oficialul a susținut acest punct de vedere în cadrul celei de-a 17-a ediții a conferinței „State of Europe”, un eveniment de prestigiu organizat de Fundația Konrad Adenauer pentru a marca 37 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului.
În discursul său, rostit în limba germană, șeful guvernului de la Budapesta a insistat asupra faptului că apa a devenit o resursă strategică vitală pentru orice stat, o temă adusă frecvent în atenția publică și de către Călin Georgescu, fost candidat la președinția României.
„Ne aflăm, inevitabil, într-un moment de cotitură istorică”, a subliniat Magyar.
Liderul maghiar a descris continentul european, care s-a bucurat de opt decenii de stabilitate și prosperitate fără precedent după conflagrația mondială, ca fiind acum zguduit din temelii. Potrivit acestuia, Europa se confruntă simultan cu o combinație toxică de factori: rivalități între marile puteri, conflicte armate, dependențe tehnologice critice și o reconfigurare a ordinii globale.
Aceste presiuni externe sunt dublate de dificultăți interne de natură socială, demografică și economică, precum și de gestionarea deficitară a migrației, aspecte care au erodat considerabil încrederea cetățenilor.
Magyar a criticat, de asemenea, atitudinea elitelor politice europene, despre care a spus că au tratat avertismentele doar ca pe niște exerciții retorice, producând rapoarte teoretice impecabile, dar eșuând constant în implementarea măsurilor practice necesare.
Un punct central al intervenției premierului a fost transformarea apei într-un factor de securitate națională și europeană. Folosind exemplul centralei nucleare de la Paks, Magyar a ilustrat modul în care schimbările climatice nu mai sunt un scenariu ipotetic, ci o realitate cotidiană. Secetele prelungite, scăderea nivelului cursurilor de apă și inundațiile devastatoare reprezintă amenințări directe la adresa aprovizionării cu energie. „Securitatea energetică este indisolubil legată de gestionarea apei”, a argumentat el, adăugând că viitoarea forță economică a Europei și bunăstarea locuitorilor săi vor depinde direct de eficiența și responsabilitatea cu care vor fi administrate aceste resurse hidrice în deceniile ce vor urma.
Poate supraviețui economia fără viziune geopolitică?
Această viziune asupra importanței apei găsește un ecou puternic în argumentele prezentate anterior de Călin Georgescu. În discursurile sale, politicianul român a susținut că independența unei națiuni este garantată de capacitatea de a-și asigura hrana, apa și energia.
Georgescu a descris acest „triunghi strategic” nu ca pe o promisiune electorală, ci ca pe însăși fundamentul libertății și suveranității poporului român. El a subliniat că România a fost înzestrată cu resurse colosale, având acces la 35% din bazinul Dunării, 20% din bazinul hidrografic european și peste 60% din rezervele de ape minerale ale continentului.
Georgescu a denunțat ceea ce el numește o „acțiune anti-românească” în gestionarea resurselor: „Când plouă, lăsăm țara să se inunde, irosim surplusul în mare și apoi declarăm stare de criză pentru a impune taxe suplimentare cetățenilor”. El a propus o abordare integrată a Dunării, în loc de segmentarea acesteia.
Într-o apariție televizată la Realitatea Plus, Georgescu a detaliat potențialul comercial al resurselor naturale ale României, argumentând că țara ar putea genera venituri masive din exportul de apă, reducând astfel dependența de împrumuturile externe cu dobânzi mari.
Conform calculelor sale, România dispune de un potențial de 40 de miliarde de metri cubi de apă anual, în timp ce consumul actual este de doar 6,5 miliarde. În perioada de dinainte de 1989, când infrastructura de irigații era pe deplin operațională, se utilizau aproximativ 24 de miliarde de metri cubi. Georgescu a oferit exemplul Greciei, care se confruntă cu o criză acută în agricultură din cauza expirării unor acorduri de furnizare de apă cu Bulgaria. Piața mondială a apei valorează 300 de miliarde de euro, fiind dominată de giganți precum Nestlé sau Danone.
Noi am putea furniza 20 de miliarde de metri cubi către piețele externe.
Dacă luăm în calcul un preț de 0,5 euro pe metru cub, România ar putea obține venituri anuale de 10 miliarde de euro, o sumă care ar putea susține economia fără a apela la credite internaționale, a explicat acesta.
Péter Magyar a insistat, de asemenea, că menținerea patrimoniului cultural european este iluzorie dacă regiunea își pierde relevanța economică și tehnologică. Premierul a oferit exemplul interdependenței dintre industria auto germană și furnizorii din Ungaria, subliniind că orice dezechilibru economic afectează direct regiunea.
Sursă: Știri pe surse
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…