Actualitate 5 min citire

Economist avertizează: nu renunța la bani în mână după blocajul Revolut

De Simona Dragomir

Economist avertizează: nu renunța la bani în mână după blocajul Revolut

Cât de solid este profilul specialistului care avertizează?!

Bancile din România se confruntă cu o tendință accelerată de digitalizare, ceea ce a determinat economiștii să recomande clienților să mențină o marjă de siguranță sub formă de lichidități fizice, adică bani în mână. Această recomandare vine pe fundalul unor disfuncționalități tehnice semnificative raportate recent de utilizatorii serviciilor financiare oferite de platforma Revolut.

Mulți dintre aceștia au întâmpinat obstacole majore în procesul de verificare a soldurilor din conturi, în efectuarea operațiunilor de schimb valutar sau în transmiterea fondurilor către alte instituții.

În plus, o categorie de abonați a descoperit că cardurile asociate nu mai erau acceptate pentru achiziții la punctele de vânzare sau pentru ridicarea banilor de la automatele ATM, lăsându-i astfel fără acces imediat la mijloacele lor de plată.

În fața acestei situații, analistul Christian Năsulea a subliniat importanța de a nu ignora rolul banilor fizici în bugetul personal, considerând că o dependență totală de instrumentele digitale ascunde riscuri considerabile în caz de pene de sistem. El a explicat că incidentul din ultima zi de luni oferă o lecție prețioasă: fiecare persoană ar trebui să dețină acasă o sumă de bani gheață, în format fizic.

Năsulea argumentează că nu ar trebui să acceptăm ideea ca numerarul să dispară complet din circulație, mai ales că anxietatea generată de posibilele defecțiuni tehnice pe termen lung ne sugerează că nu ne putem sprijini exclusiv pe o singură metodă de acces la bani, fără un plan alternativ de rezervă.

Aceasta este o problemă critică, cu atât mai mult cu cât contextul actual este marcat de diverse tipuri de atacuri hibride și alte amenințări sistematice.

Profilul academic și profesional al specialistului care emite această avertizare este unul solid, bazat pe experiențe academice din mai multe instituții de prestigiu. Christian Năsulea a obținut titlul de doctor în domeniul managementului de la Academia de Studii Economice din capitala României.

Pe lângă această calificare, el a urmat și programe de studii superioare în juridică, științe economice și administrare, finalizate la Universitatea din Orléans, din Franța.

În prezent, activitatea sa didactică include predarea cursurilor de economie globală și de politici publice, pe care le susține atât la Facultatea de Drept a Universității din București, cât și la ASE.

La nivel instituțional, el exercită funcția de director executiv al Institutului de Studii Economice – Europa.

Transformarea digitală a finanțelor românești e profundă!

Analizând cauza fundamentală a problemelor întâlnite de clienții Revolut, economistul precizează că disfuncționalitățile nu erau specifice exclusiv acestui jucător digital.

El susține că aceleași greșeli ar fi putut apărea și la entitățile bancare clasice, cele care operază cu rețele fizice extinse și nu se bazează integral pe canale online.

Motivul rezidă în natura infrastructurii tehnologice afectate: since defecțiunile au fost localizate în nucleele de date și sistemele informatice centrale, impactul ar fi fost similar indiferent de brandul bancar.

Așadar, dacă aceste sisteme ar fi eșuat, clienții de la ING sau Banca Transilvania s-ar fi trezit în aceeași situație, fiind nevoiți să meargă la sucursale doar pentru a sta de vorbit sau pentru a bea o cafea, fără a putea finaliza operațiunile esențiale.

Situația actuală reflectă o transformare structurală profundă în sectorul financiar din România. Chiar și cele mai tradiționale instituții bancare, cunoscute istoric prin prezența lor fizică masivă, au început să reducă drastic numărul de unități operaționale.

Un exemplu emblematic este CEC Bank, o entitate care în trecut se mândra cu o rețea vastă de agenții, dar care a diminuat atât de mult prezența sa fizică încât nu mai poate fi considerată un pilon sigur al accesibilității offline.

Realitatea impusă de tehnologie este că trăim într-un mediu în care majoritatea interacțiunilor economice se desfășoară în spațiul virtual.

Modernizarea masivă a sistemului bancar a fost necesară pentru a scădea costurile asociate fiecărei tranzacții, comparativ cu nivelul din urmă cu două decenii sau chiar trei. Pentru a atinge această eficiență, industria s-a digitalizat rapid și a redus numărul de angajați necesari pentru procesarea manuală a documentelor și a cererilor. Totuși, expertul a explicat și factorii care împiedică o tranziție completă și instantanee către un model 100% digital. Motivația principală pentru care băncile conservatoare nu abandonă complet sucursalele, cel puțin pe termen scurt, constă în preferințele persistențe ale unei părți semnificative din populație.

Mulți cetățeni, în special cei cu vârstă avansată, își doresc încă rezolvarea problemelor financiare prin interacțiunea directă, față în față, evitând dependența exclusivă de interfața aplicațiilor mobile și a site-urilor web.

Acest fenomen nu este unic specific României; în alte state europene se observă aceeași tendință, unde segmentul demografic al seniorilor continuă să prefere conversația cu un reprezentant uman pentru a-și soluționa chestiunile bancare. Christian Năsulea se întreabă cum va evolua această dinamică în viitor. Este incert dacă generațiile tinere, născute în era digitală, vor păstra aceeași aversiune față de interacțiunea umană odată ce vor îmbătrâni. Este posibil ca, în timp, să înceapă să aprecieze din nou contactul personal.

Indiferent de piața financiară va continua să aibă spațiu pentru instituțiile care nu funcționează exclusiv online, oferind opțiuni variate pentru toți clienții.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.