Politică 6 min citire

România are nevoie de un pact politic pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB

De Bogdan Marin

România are nevoie de un pact politic pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB

Aceste două probleme specifice sunt esențiale!

Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a lansat o propunere remarcabilă joi, sugerând că statul român se află într-o situație care impune adoptarea unui acord de natură politică. Scopul acestui mecanism ar fi stabilizarea traiectoriei deficitului bugetar, vizând o scădere sub limita de 3% din produsul intern brut până la orizontul anului 2030.

Pentru a atinge acest obiectiv, Lazea consideră indispensabil ca principalele forțe politice din țară să se angajeze printr-un tip de pact care să reglementeze două aspecte cruciale: temperarea creșterii masive a cheltuielilor cu personalul și pensionarii, respectiv intensificarea eforturilor de recuperare a taxelor, în special a TVA și a impozitului pe profit.

Contextul statistic actual subliniază gravitatea problemei. Datele oficiale indică faptul că, printre toate statele membre ale Uniunii Europene pentru care există serii statistice ajustate sezonier, România se clasează în fruntea listei celor cu deficituri cele mai mari.

Ca termen de comparație, Ungaria a înregistrat un deficit reprezentând 7,2% din PIB, iar Polonia a ajuns la 5,9%.

La nivel european, media deficitului guvernamental s-a situat la 3,5% din PIB, în timp ce în spațiul monetar comun al zonei euro, acest indicator a fost de 3,3%.

Tabelele publicate de agenția de statistică europeană Eurostat relevă o dinamică complexă a indicatorului românesc. În primul trimestru al anului 2025, deficitul guvernamental ajustat sezonier a atins un nivel de 9,2% din PIB. Ulterior, valoarea a scăzut progresiv, ajungând la 7,7% în trimestrul al doilea și la 7,1% în trimestrul al treilea.

Pentru ultimele trei luni ale anului precedent, registrul statistic a consemnat un nivel de 7,3%.

Trecând la datele recente, în prima parte a anului 2026, indicatorul a înregistrat o scădere semnificativă, coborând la 5,5% din PIB. Cu toate acestea, o reversiune bruscă a avut loc în trimestrul al doilea, când deficitul a revenit la cotele ridicate de 9,2%. Conform aceleiași serii statistice, această valoare dintr-actualul al doilea trimestru egalizează exact nivelul înregistrat în primul trimestru din 2025.

O analiză comparativă cu perioada corespunzătoare a anului anterior evidențiază o deteriorare de 1,5 puncte procentuale: de la 7,7% din PIB în trimestrul al doilea din 2025 la 9,2% în trimestrul al doilea din 2026.

Valentin Lazea a detaliat modul în care ar funcționa acest pact politic propus. Ideea centrală este ca cele două tematici identificate – corelarea dintre PIB-ul nominal și salarii/pensii, respectiv eficientizarea colectării fiscale – să fie scise din zona de dispută politică pentru o perioadă minimă de patru ani, extinsă ulterior dacă circumstanțele o permit.

Semnataorii acestui angajament ar trebui să susțină respectarea strictă a legăturii dintre evoluția economiei exprimată prin PIB-ul nominal și dinamica veniturilor salariale și de pensii, alături de măsuri ferme împotriva evaziunii fiscale.

„Consider că este necesar ca, cel puțin, aceste două probleme specifice – adică corelația dintre PIB-ul nominal și salariile sau pensiile, precum și colectarea mai riguroasă a TVA și a impozitelor – să facă obiectul unui pact între toate forțele politice cu responsabilitate în guvernare”, a afirmat economistul-șef al băncii centrale. El a insistat asupra faptului că acest acord trebuie să prevină transformarea măsurilor de combatere a evaziunii și a regulilor privind creșterea salariilor în instrumente de confruntare partizană.

Motivația din spatele acestei solicitări rezidă în necesitatea oferirii unui semnal clar de credibilitate și predictibilitate investitorilor internaționali și naționali. Lazea susține că asumarea unui angajament politic pe termen mediu, de patru ani, este vitală pentru a garanta atinerea țintei de deficit sub 3% din PIB până în 2030.

„Doar prin această metodă România poate transmite un semnal de credibilitate și de predictibilitate privind reducerea deficitului bugetar la orizontul anului 2030, moment în care se vor împlini deja 11 ani de la declanșarea procedurii de deficit excesiv”, a explicat Lazea. Economistul a punctat faptul că reducerea deficitului implică o diminuare esențială a dependenței bugetului de stat față de sursele de finanțare prin împrumuturi. Pentru a ilustra această discrepanță, el a folosit un exemplu bazat pe un deficit de aproximativ 6% din PIB.

Respectarea corelației cu PIB-ul nominal!

„În prezent, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14”, a declarat acestuia.

Explicația tehnică furnizată de Lazea subliniază că obiectivul de a menține deficitul la 3% din PIB ar echivala cu o structură în care doar un leu din cele 14 cheltuite de stat ar proveni din datorie, comparativ cu un leu din șapte în scenariul actual, unde deficitul se apropie de 6% din PIB.

Primul pilon al ajustării propuse vizează sectorul salarial și cel al pensiilor. Prima condiție impusă de economistul-șef pentru remedierea situației fiscale este respectarea unei corelații stricte între evoluția PIB-ului nominal, cheltuielile cu salariile din sectorul public și cheltuielile cu pensiile.

Conform viziunii sale, creșterea fondului de salarii pentru bugetari nu trebuie să depășească ritmul de expansiune a economiei exprimat prin PIB-ul nominal. Simultan, pensiile din sistemul public nu ar trebui să crească cu un ritm superior celui al salariilor.

„Primul element este respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal, creșterea plafonului salarial și creșterea plafonului de pensii”, a precizat Lazea. Propunerea vizează, prin urmare, o limitare sistematică a creșterii cheltuielilor recurente ale statului, ancorată ferm în dinamica reală a economiei.

Acesta a argumentat că această regulă matematică ar trebui aplicată constant pe toată durata angajamentului politic, asigurând astfel o mai mare transparență și predictibilitate în procesul de consolidare fiscală.

Al doilea pilon fundamental identificat de Valentin Lazea se concentrează pe optimizarea colectării veniturilor fiscale, cu accent deosebit pe TVA și impozitul pe profit. Estimările prezentate de economist sugerează că România suferă pierderi anuale de venituri echivalente cu aproximativ 3% din PIB ca urmare a neîncasării TVA, plus încă 1% din PIB din cauza necolectării impozitului pe profit.

Lazea a estimat că reducerea la jumătate a acestor decalaje de colectare ar permite o diminuare a deficitului bugetar cu aproximativ două puncte procentuale din PIB.

„România pierde impozitul pe profit prin simpla fapt că nu îl colectează”, a declarat economistul. Totuși, el a atras atenția asupra unui aspect subtil: veniturile suplimentare generate prin îmbunătățirea eficienței colectării nu pot fi integrate anticipat în buget cu aceeași grad de certitudine ca alte categorii de venituri estimate.

Din acest motiv, inițiativele de creștere a eficienței fiscale ar trebui să meargă mână în mână cu măsurile de ajustare a cheltuielilor publice, pentru a evita supradimensionarea optimismului bugetar.

În cadrul discuțiilor despre îmbunătățirea colectării, Lazea a subliniat imperativul luptei împotriva evaziunii fiscale și al eliminării „portițelor” legislative care permit forme de optimizare fiscală excesivă. A indicat, de asemenea, necesitatea unei reforme profunde a activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), punând accent pe revizuirea motivării și a sistemului de remuneration al personalului din instituție.

Aceste măsuri ar trebui să contribuie la o creștere reală a veniturilor încasate la buget, asigurând că ajustarea deficitului nu se bazează exclusiv pe tăierea drastică a cheltuielilor, ci și pe o mobilizare mai eficientă a resurselor disponibile.

Argumentele expuse de economist au fost prezentate în nume personal, nu ca poziție oficială a Băncii Naționale a României, dar ele conturează o strategie coerentă care, dacă este adoptată, ar putea juca un rol determinant în apropierea țintei ambițioase de a aduce deficitul sub 3% din PIB.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Adevărul

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.