Cum ne dă de gol creierul riscul de Alzheimer cu 12 ani înainte?
Ce spun studiile medicale recente?
Schimbările din activitatea creierului ar putea trăda riscul de Alzheimer cu mult înainte să apară primele probleme de memorie.
Ultimele știri
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?
Dronele au lovit ambasadele Olandei și Austriei din KievCercetătorii au pus ochii pe tiparele de comunicare dintre diverse zone cerebrale, descoperind că acestea pot prezice atât declinul cognitiv, cât și menținerea minții agere la bătrânețe.
O descoperire care deschide ușa spre evaluări timpurii, făcute înainte ca boala să își pună amprenta clinic.
Publicat miercuri în revista Science Advances și coordonat de specialiști de la Stanford Medicine din Statele Unite, un nou studiu arată că anumite modele de activitate cerebrală prevestesc probabilitatea unui declin cognitiv în următorii ani. Cercetarea s-a folosit de imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (IRF), o tehnologie care măsoară fluxul sanguin pentru a vedea cum se aprind diferitele regiuni ale creierului.
Ce diferențe sunt între pacienți și „SuperAgers”?
Analiza s-a concentrat pe conectivitatea funcțională și pe felul în care zonele cerebrale colaborează, chiar și în stare de repaus. Concluzia? Aceste particularități funcționale funcționează ca semnale de alarmă timpurii pentru vulnerabilitatea creierului, conform reprezentanților Stanford Medicine.
La început, cercetătorii au pus cap la cap scanările cerebrale a 180 de persoane de cel puțin 75 de ani, cu o memorie la fel de ascuțită ca a unor tineri, și a 110 pacienți diagnosticați cu Alzheimer. Vârstnicii cu o memorie de invidiat, cunoscuți în literatură drept „SuperAgers”, reprezintă o țintă majoră pentru descifrarea mecanismelor de protecție a creierului. Echipa a reperat diferențe clare în activitatea funcțională a mai multor rețele implicate în memorie și gândire. Așa s-a născut ARC (conectomul rezistent la boala Alzheimer), un sistem de evaluare menit să trieze creierele rezistente de cele vulnerabile.
Testat pe un grup independent de 143 de participanți, sistemul și-a dovedit eficiența în a-i deosebi pe cei sănătoși de bolnavi.
Pașii următori au dus metoda mai departe, spre două grupuri mari de 818 și, respectiv, 497 de persoane cu vârste între 55 și 70 de ani, perfect sănătoase cognitiv la pornire. Cu ajutorul sistemului ARC, participanții au fost împărțiți în funcție de asemănarea activității lor cerebrale cu tiparele tipice pentru Alzheimer sau pentru memoria de elită. Deși la start toți aveau rezultate similare, timpulo a făcut diferența.
Se poate ghici declinul cognitiv din timp?
Cei ale căror creiere semănau cu ale pacienților cu Alzheimer au acuzat un declin cognitiv mult mai rapid, confirmat prin teste standardizate de atenție și memorie.
În plus, aceștia prezentau o acumulare mai masivă de beta-amiloid — proteina-emblemă a bolii — și șanse mult mai mari de îmbolnăvire. În tabăra opusă, cei cu tipare cerebrale apropiate de ale „SuperAgers” au înregistrat un declin mult mai lent.
Monitorizarea a durat între cinci și șase ani, atingând chiar și 12 ani în cazurile urmărite cel mai îndelung.
O dovadă clară că semnele invizibile ale maladiei pot fi depistate cu mult înaintea primelor simptome.
Sursă: Știri pe surse
Alte știri: