Sănătate 6 min citire

Fraudă de 5 miliarde de lei în sănătate: pacienți inventați și consultații fictive

De Raluca Petrescu

Fraudă de 5 miliarde de lei în sănătate: pacienți inventați și consultații fictive

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății!

Cinisme pe bani publici: Sistemul sanitar e sub lupă după sesizări pentru servicii medicale inexistente

Sistemul de sănătate din România se află în centrul unui scandal de mari proporții, declanșat după ce un număr creșteresc de cetățeni au descoperit în istoricul lor medical înregistrări pentru care nu se recunosc. Autoritățile au pus pe masă suspiciuni de fraudă care vizează o sumă totală de aproximativ 5 miliarde de lei, bani care ar fi fost decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru proceduri care, din punct de vedere al pacienților, nu au avut loc niciodată.

Această situație a transformat un simplu control rutinar într-o investigație de amploare națională, care ar putea redefine modul în care se verifică activitatea furnizorilor medicali.

Punctul de plecare al acestor verificări a fost oferit de platforma digitală „e-Sănătatea Mea”, prin care aproximativ 82.000 de români și-au creat conturi pentru a-și consulta istoricul medical. Odată cu accesul la aceste date, unii utilizatori au descoperit servicii medicale pentru care nu au nicio amintire.

Printre cele mai vizibile exemple se numără o trimitere pentru investigație prin rezonanță magnetică, înregistrată în fișa unui pacient care susține că nu a fost niciodată supus unui asemenea examen.

Deși o singură înregistrare contestată nu constituie automat dovada unei fraude, atunci când mai mulți pacienți raportează servicii inexistente, suspiciunea devine extrem de serioasă și necesită o investigație aprofundată.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a prezentat câteva exemple spectaculoase care ilustrează mecanismul presupus al fraudei. Printre acestea se numără activitatea unui cabinet privat de radiologie și imagistică, care ar fi raportat un volum de investigații computer-tomograf atât de mare, încât realizarea lor ar fi necesitat 36 de ore într-o singură zi.

Deși aparatele medicale moderne sunt extrem de performante, prelungirea unei zile cu încă douăsprezece ore nu se numără printre capacitățile lor.

Ministrul a descris și alte practici suspecte, precum raportarea unor examinări complete ale corpului, deși în realitate ar fi fost investigat doar un singur segment anatomic.

În alte cazuri, serviciile au fost înregistrate ca examinări cu substanță de contrast, o categorie care permite un tarif de decontare diferit și, implicit, mai mare.

Mecanismul fraudei se bazează pe o vulnerabilitate structurală în sistemul de asigurări. Furnizorii medicali, aflați în relație contractuală cu CNAS, raportează serviciile efectuate pentru pacienții eligibili. Aceste raportări stau la baza plăților din fondurile publice. Problema apare când serviciul raportat nu corespunde celui efectiv prestat. Un furnizor poate declara o consultație care nu a avut loc, o investigație mai complexă decât cea realizată sau o internare fictivă. O altă variantă este folosirea datelor unui pacient real pentru a raporta proceduri inexistente.

În asemenea situații, pacientul nu primește serviciul, dar sistemul de asigurări continuă să îl plătească, ceea ce duce la o pierdere directă a banilor publici.

În fața acestor suspiciuni, o întrebare esențială rămâne deschisă: cine validează serviciile care contrazic limitele fizice ale activității medicale? Un computer tomograf nu poate funcționa 36 de ore pe zi.

Se verifică programul medicilor în ambulatoriile publice!

Un medic nu poate consulta simultan pacienți aflați în locuri diferite. Iar o internare nu poate fi considerată reală doar pentru că apare într-o bază de date. Diferența între o simplă eroare de raportare și o fraudă intenționată o fac intenția, documentele justificative și împrejurările concrete.

Tocmai această distincție este crucială pentru a stabili responsabilitățile și pentru a recupera banii pierduți.

Pentru a clarifica situația, la 12 noiembrie, Ministerul Sănătății a anunțat declanșarea unor controale comune cu CNAS în aproximativ 25 de unități medicale publice și private. Comunicatul oficial enumeră unități din Brașov, Alba Iulia, Sibiu, Iași, Arad, Timișoara, București, Ploiești, Pitești, Constanța și Târgu Mureș, iar alte relatări menționează și Buzău și Baia Mare.

Aceste verificări sunt efectuate de Corpul de Control al Ministerului Sănătății și de structurile de control ale CNAS, care analizează activitatea din ultimele șase luni. Inspectorii compară programările pacienților, pontajele personalului medical și deconturile transmise către Casa de Asigurări.

O altă linie de verificare vizează respectarea programelor de lucru a medicilor în ambulatoriile publice.

Alexandru Rogobete a relatat sesizări potrivit cărora, la ora 11 dimineața, unii medici nu se aflau la locul de muncă, deși figurau în program. Această problemă este cu atât mai sensibilă când medicul lucrează atât într-o unitate publică, cât și într-un cabinet privat.

Deși nu este ilegal ca un medic să desfășoare activități în ambele sisteme, devine problematic dacă programul declarat la stat se suprapune cu activitatea privată sau dacă pacienții sunt direcționați nejustificat către servicii contra cost.

Controalele trebuie să stabilească dacă asemenea situații au existat efectiv și cine răspunde pentru ele.

Ministrul Sănătății a făcut o distincție importantă între diferitele categorii de furnizori medicali. Potrivit datelor analizate, suspiciunile nu ar indica aceeași tendință în marile rețele private și în spitalele private de mari dimensiuni.

Problemele semnalate ar apărea mai frecvent în cazul cabinetelor individuale, al laboratoarelor de analize și, în special, al serviciilor de imagistică medicală. Această observație nu înseamnă că furnizorii mari sunt automat lipsiți de probleme sau că toate cabinetele mici sunt suspecte. Identificarea eventualelor nereguli trebuie făcută individual, pe baza documentelor și a probelor.

Actualul scandal are un precedent extrem de relevant. În februarie 2026, o investigație a Știrilor Pro TV a prezentat rezultatele verificărilor efectuate de casele de asigurări de sănătate în 610 unități sanitare. Aceste controale au scos la iveală numeroase nereguli, inclusiv servicii medicale înregistrate numai pe hârtie și internări de zi fictive. În urma acestor verificări, fuseseră recuperate aproape 110 milioane de lei. Printre cele mai grave cazuri se numără cel din județul Dolj, unde patru medici ai unei clinici private fuseseră arestați preventiv pentru 30 de zile. Aceștia erau acuzați că ar fi decontat fictiv 704 ședințe de litotriție extracorporală, o procedură utilizată pentru tratarea calculilor renali.

Cu toate că mecanismul fraudei este complex, un aspect crucial rămâne deschis: cine recuperează banii pierduți? Dacă se dovedește că serviciile au fost raportate fraudulos, autoritățile trebuie să stabilească nu doar cine a păzit acești bani, dar și cum vor fi restituiți în sistemul de asigurări.

Pacienții vor primi notificări atunci când le este folosit codul numeric personal pentru raportarea unor servicii inexistente. Dosarele cele mai grave vor ajunge la Parchetul General, unde se va decide dacă se deschide un dosar penal. Această situație subliniază necesitatea unei reforme a mecanismelor de control, astfel încât banii publici să nu mai fie expuși la abuzuri de această magnitudine.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Puterea

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.