Generația drogurilor: De ce se îndepărtează tinerii români de sistemele de ajutor?

O criză ascunsă sub cifre?

Generația actuală din România traversează o perioadă marcată de un consum complex de substanțe, într-un moment în care sistemele de asistență devin tot mai greu de accesat. Dezbaterea publică oscilează, periculos, între două extreme: cerința unei toleranțe zero, cu pedepse drastice, și pledoaria pentru dezincriminarea consumului personal, în favoarea unei abordări axate pe sănătate.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Dincolo de aceste poziții rigide, rămâne nevoia acută de a privi fenomenul prin prisma umană și instituțională, observând cum acesta se extinde și pune la încercare capacitatea statului de a reacționa.

Datele oficiale pentru 2024, oferite de Agenția Națională pentru Coordonare și Politici în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor (ANPCDDA), au fost făcute publice abia în iulie 2026. Acestea dezvăluie o realitate nuanțată: un număr semnificativ de români recunosc că au experimentat drogurile cel puțin o dată. Întrebarea esențială este cum poate administrația să gestioneze acest fenomen, în condițiile în care tot mai puțini consumatori apelează la ajutorul statului.

Statisticile arată că, în segmentul de vârstă 15-64 de ani, 12,6% dintre respondenți au raportat, în 2024, un consum ocazional sau recurent de substanțe ilicite de-a lungul vieții. Dintre aceștia, 5,7% au menționat consumul în ultimul an, iar 4% în ultimele 30 de zile. Față de 2019, indicatorul cumulativ a crescut cu 0,7 puncte procentuale. În schimb, consumul recent a scăzut ușor: cel anual cu un punct procentual, iar cel lunar cu 0,2 puncte.

Este esențial să facem distincția: prima cifră reflectă experiența acumulată, în timp ce ultimele două indică activitatea curentă a consumatorilor.

Îngrijorarea se concentrează pe tinerii între 15 și 34 de ani, unde rata celor care au încercat un drog ilegal a ajuns la 18,5%, o creștere ușoară față de 18,1% în 2019. Deși consumul activ a scăzut puțin, nivelurile rămân alarmante: peste 9% dintre tineri au consumat în ultimul an, iar 6,2% în ultima lună. Un detaliu notabil este schimbarea profilului de gen: consumul crește în rândul femeilor tinere, în timp ce scade la bărbați. Această tendință impune adaptarea politicilor publice, care nu se mai pot baza pe stereotipul clasic al consumatorului masculin.

Ce spun cifrele despre consum?

Canabisul rămâne „vedeta” pieței negre și subiectul central al dezbaterilor despre legalizare. 6,7% dintre adulții de 15-64 de ani l-au încercat măcar o dată. În rândul tinerilor, cifrele sunt mai mari: 9,6% au experimentat canabisul, 3,8% l-au consumat în ultimul an și 2,3% în ultima lună.

Dincolo de aceste cifre, trebuie să privim cu atenție la vârsta la care se face prima doză și la lipsa sprijinului în momentele de criză.

Contextul legislativ este în mișcare, cu inițiative precum cea a senatoarei Victoria Stoiciu, care propune dezincriminarea deținerii pentru consum propriu. În paralel, autoritățile continuă lupta cu rețelele de trafic.

Operațiunea „Breaking Bad” a scos la iveală rolul României ca nod în traseul metadonei din Kiev, în timp ce capturi masive, precum cele 2,4 tone de canabis din Neamț, arată amploarea producției locale.

Incidentele publice, precum leșinul unei eleve la Olimpiada Națională de Cros de la Botoșani după consumul de substanțe, sunt semnale de alarmă care nu pot fi ignorate. Aceste episoade, alături de statistici, conturează portretul unei societăți în tranziție, unde educația și accesul la servicii de sănătate mintală devin priorități absolute pentru a salva o generație tot mai expusă.