UE se îndepărtează de obiectivul de reducere a elevilor cu rezultate slabe la PISA

Progresul educațional în scădere?

Uniunea Europeană a anunțat, în octombrie 2026, că progresele în atingerea obiectivelor educaționale pentru 2030 devin din ce în ce mai iluzorii, în special când vine vorba de reducerea procentului de elevi cu rezultate slabe la PISA. Analiza detaliată a datelor furnizate de Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA) de Comisia Europeană arată o distanță semnificativă față de ținta stabilită: ponderea studenților cu rezultate modeste nu trebuie să depășească 15% în fiecare domeniu evaluat.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Datele dezvăluie o situație critică: elevii europeni se confruntă cu dificultăți persistente în toate cele trei arii principale ale curriculumului—matematica, lectura și științele. Procentul de elevi sub pragul de competență minim acceptabil este de 33,9% în matematică, 31,3% în lectură și 25,9% în științe.

Rezultatele alarmante ale PISA 2025!

Aceste cifre evidențiază un deficit de performanță generalizat, afectând capacitatea tinerilor de a face față cerințelor academice și profesionale viitoare.

Performanța excepțională în scădere?

Situația nu se limitează doar la elevii care rămân în urmă; numărul celor care obțin rezultate excepționale înregistrează o coborâre constantă, un fenomen care îngrijorează autoritățile europene. În 2025, ponderea elevilor cu cele mai mari scoruri este de 4,8% la lectură, 6,4% la științe și 6,8% la matematică—mult sub ținta ambițioasă a UE, care vizează cel puțin 12% elevi excelenți în fiecare materie până în 2030.

Reprezentanții instituției europene au menționat că niciun stat membru nu reușește să atingă obiectivul pentru lectură sau pentru științe, iar doar două țări îndeplinesc criteriile impuse la matematică. Această disparitate arată că eforturile de reformă nu au încă adus fructele dorite la nivelul întregii regiuni.

Disparități între statele membre!

Analiza UE subliniază că inegalitățile de fond continuă să influențeze rezultatele academice.

Efectele inegalităților sociale?

Elevii provenind din medii defavorizate sunt de aproximativ patru ori mai expuși riscului de a obține rezultate slabe în științe comparativ cu colegii din medii avantajoase.

În contrast, studenții din categorii sociale privilegiate au șanse de opt ori mai mari de a se clasifica în topul celor mai performanți. Această corelație între statutul socio-economic și succesul academic sugerează că sistemul de învățământ european are mult de lucru pentru a nivela disproporțiile existente.

Propuneri pentru schimbare!

Documentul propune măsuri pentru a sprijini guvernele naționale în inversarea trendului negativ și în adaptarea curriculumului la noile realități impuse de revoluția inteligenței artificiale. Scopul final este de a asigura că fiecare tânăr părăsește sistemul școlar cu abilități tehnice și încredere pentru a-și construi propriul parcurs profesional și personal.

Rolul profesorilor și al resurselor?

Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv responsabil cu drepturile sociale, competențele, locurile de muncă de calitate și pregătirea, a subliniat importanța acestei inițiative la Zila internațională a profesorilor. Ea a afirmat că profesorii construiesc o relație de încredere și stârnesc curiozitatea elevilor, meritând astfel accesul la timp suficient, formare adecvată și resurse materiale pentru a-și îndeplini misiunea vitală.

Pachetul viitor va consolida competențele de bază și va pregăti sistemul educațional pentru era digitală.

Instrumente strategice în acțiune!

Autoritățile europene au deja implementat mai multe măsuri în cadrul mandatului curent: Planul de acțiune privind competențele de bază, Planul strategic pentru educația în domeniul STIM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), Coaliția europeană pentru alfabetizare și Cadrul comun UE-OCDE pentru alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale la ciclurile primar și secundar. Aceste instrumente formează baza unei abordări comprehensive a problemelor identificate.

Situația românească la PISA 2025?

Pentru România, raportul PISA 2025 aduce vești mixte, dar în esență negative: elevii noștri obțin scoruri inferioare mediei OCDE în matematică, lectură și științe.

Ministerul Educației a precizat că, în cazul matematicii și științelor, rezultatele sunt similare cu cele din 2022, indicând o stagnare relativă, în timp ce la lectură se înregistrează o îmbunătățire moderată.