Sănătate 3 min citire

Infecțiile cu transmitere sexuală sunt în creștere alarmantă în România și în Europa

De Adrian Voinea

Infecțiile cu transmitere sexuală sunt în creștere alarmantă în România și în Europa

Ce riscuri ascunse ascunde sifilisul, avertisează medicul!

Creşterea numărului de boli cu transmitere sexuală (BTS) reprezintă o problemă de sănătate publică tot mai gravă, atât în spaţiul european, cât şi în România, conform declaraţiilor oficialilor din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Dr.

Eugenia Bratu, medic primar de sănătate publică şi management, care conduce Secţia de promovare a sănătăţii la INSP, a subliniat că, în timp ce în deceniile anterioare se observase o tendinţă descendentă a cazurilor, în ultimii ani s-a produs o inversare a acestui trend.

Incidenţa sifilisului, gonoreei şi infecţiilor cauzate de chlamidia a înregistrat o creştere de aproape 10%, o evoluţie care generează îngrijorare la nivel european. Această declaraţie a fost făcută miercuri seară, în cadrul unui interviu pentru Medika TV, conform surselor din news. ro.

Medicul a atras atenţia asupra riscurilor ascunse ale sifilisului, o afecţiune care poate rămâne asimptomatică timp îndelungat.

Acest aspect duce la detectarea târzie a bolii, ceea ce rezultă într-o creştere a cazurilor de sifilis congenital, adică nou-născuşi care moştenesc infecţia de la mamele lor, care nu erau conştiente de boala lor.

Consecinţele asupra sănătăţii copiilor afectate sunt ireversibile şi permanente. În plus, dr.

Bratu a menţionat că, printre celelalte afecţiuni cu transmitere sexuală, se numără şi hepatita B şi infecţia cu virusul uman papiloma (HPV), pentru care vaccinarea constituie o strategie preventivă esenţială.

Ce spune dr. despre virusul papiloma uman?

Dr. Adriana Melnic, medic de familie şi medic primar de sănătate publică la Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, a prezentat datele privind utilizarea prezervativului.

Studii recente indică că în România, peste 70% dintre tinerii şi peste 60% dintre tinerele declară că folosesc prezervativul pentru a preveni BTS, cifre care sunt comparabile, sau chiar superioare, cu media Uniunii Europene.

Totuşi, Melnic a punctat că o proporţie semnificativă de tineri consideră că nu este necesar să folosească prezervativul dacă partenerul lor pare sănătos din punct de vedere vizual, ignorând faptul că multe infecţii sunt asimptomatiche.

În ceea ce priveşte virusul papiloma uman, dr. Eugenia Bratu a explicat legătura directă dintre HPV şi bolile oncologice. Această infecţie este responsabilă pentru 99% din cazurile de cancer de col uterin. Deşi sistemul imunitar are capacitatea de a elimina virusul, reinfecţiile sau persistenţa infecţiei pot duce, pe termen lung, la dezvoltarea cancerului de col uterin, dar şi la alte forme de cancer asociat cu acest virus.

Vaccinarea este, prin urmare, o metodă de prevenţie aplicabilă atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, având în vedere că HPV provoacă peste 70% din cazurile de cancer vaginal, peste 60% din cazurile de cancer oro-faringian şi peste 60% din cazurile de cancer penian.

Vârsta optimă pentru administrarea vaccinului anti-HPV este între 11 şi 14 ani, adică înainte de începerea activităţii sexuale. În această fereastră de vârstă sunt necesare doar două doze, în timp ce după vârsta de 14 ani se cer trei doze. Aşteptarea până la maturitate pentru a se vaccina reduce eficienţa protecţiei, deoarece primul contact sexual poate fi cel care transmite virusul. Deşi vaccinul păstrează aceeaşi eficienţă şi la vârste mai avansate, nu este recomandabil să se amâne administrarea lui până la 30 de ani, de exemplu.

Datele actuale indică că în România un număr mare de tineri se vaccinează abia după vârsta de 18 ani, când pot lua singuri această decizie, ceea ce nu este optim din punct de vedere al protecţiei.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Știri pe surse

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.