Internațional 4 min citire

România, pe ultimul loc în UE la inovare: Negrescu avertizează că revoluția AI nu așteaptă

De Raluca Petrescu

România, pe ultimul loc în UE la inovare: Negrescu avertizează că revoluția AI nu așteaptă

De ce e ultimii în clasament?

România e pe ultimul loc în UE la inovare. Adrian Negrescu, managerul think-tank-ului Frames, avertizează că revoluția AI nu așteaptă nimeni.

Analiza Frames subliniază că poziția ultimă a României în clasamentul european al inovării amenință cu un impact negativ asupra salariilor, exporturilor și competitivității economice în deceniul viitor. Deși economia națională crește, această creștere nu se traduce în inovație. În era inteligenței artificiale, această disparitate separă statele care generează valoare de cele care doar o achiziționează. Prezența în coada clasamentului la inovare se va reflecta în costuri economice semnificative pe termen lung.

Conform Raportului Comisiei Europene privind performanța în inovare (European Innovation Scoreboard 2026), România se află din nou pe ultima poziție dintre cele 27 de state membre, cu un scor de doar 41,8% din media Uniunii. Analiza Frames relevă că decalajul față de restul Europei nu se reduce, ci continuă să se extindă. Din 2019 până în prezent, scorul României a crescut cu 8,2 puncte, în timp ce media europeană a avansat cu 11,6 puncte. În aceeași perioadă, s-au înregistrat scăderi atât la finanțările de tip venture capital, cât și la bugetele alocați de companii pentru modernizare și inovare.

Ce se întâmplă cu industria IT?

Adrian Negrescu atrage atenția asupra efectului pe care inteligența artificială îl are asupra industriei IT. Deși outsourcing-ul a generat bogăție pentru țara noastră, tehnologiile noi erodează rapid valoarea acestei activități.

Lucrarea repetitivă de programare este prima care este preluată de noile modele de AI.

Dacă sectorul nu reușește să treacă rapid de la vânzarea de ore de muncă la comercializarea de produse, România riscă să piardă unul dintre puținele motoare de export cu valoare adăugată ridicată.

În privirea finanțării start-up-urilor, datele indică o evoluție negativă în comparație cu piața europeană.

De ce nu vin banii?

Potrivit raportului anual „How to Web” dedicat investițiilor de risc din Europa de Est, întreprinderile tinere românești au colectat în 2025 doar 103 milioane de euro, prin intermediul a 40 de tranzacții.

Acest volum este cu aproximativ o cincime mai mic decât cel din 2024, când suma totală a atins 130,7 milioane de euro.

În contrast, piața europeană a urcat: investițiile de venture capital au ajuns în 2025 la circa 66 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel post-pandemie.

Cât de departe suntem?

Din această sumă, peste o treime, adică aproximativ 23,5 miliarde de euro, a fost direcționată către companii specializate în inteligență artificială.

Analiza subliniază că România absoarbe o cotă disproporționat de mică din capitalul de risc investit în Europa. Deși țara reprezintă peste 4% din populația Uniunii, ea primește sub 0,2% din totalul capitalului de risc din continent.

Datele Institutului Național de Statistică, citate în studiu, arată că cheltuielile totale de cercetare și dezvoltare au scăzut în 2024 la 0,46% din PIB, în coborare față de 0,51% din anul anterior.

Bugetul public dedicat cercetării a coborât în 2025, conform Eurostat, la 0,09% din PIB, marcând primul an din ultimele două decenii în care alocarea a coborât sub pragul de 0,1%, în timp ce media europeană se situează la 0,69%.

Ce e RoBOOST?

În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor noi, datele Eurostat indică că în 2025 doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin zece angajați foloseau soluții de inteligență artificială, față de o medie europeană de aproape 20%. Adrian Negrescu explică că lipsa finanțării companiilor tehnologice limitează implementarea AI. Start-up-urile tech sunt cele care introduc aceste tehnologii în sectoare precum industria, băncile, agricultura sau administrația. Dacă aceste întreprinderi nu au acces la capital, România nu va dispune nici de furnizori locali de AI, nici de clienți pregătiți pentru utilizarea lor.

În acest cadru, analiza prezintă fondul de fonduri RoBOOST ca un instrument cheie pentru dezvoltarea pieței de capital de risc. Mecanismul funcționează astfel: banii publici și instituționali nu sunt distribuiți direct către companii, ci sunt investiți în fonduri de private equity și venture capital, care selectează apoi firmele beneficiare.

Proiectul este derulat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) în parteneriat cu Fondul European de Investiții (FEI), din cadrul Băncii Europene de Investiții. BID a alocat o contribuție de 100 de milioane de euro pentru inițiativa.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: DC News

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.