De ce susține Sorin Costreie spargerea Ministerului Educației în două?
O viziune veche de ani de zile?
Sorin Costreie, actualul șef al portofoliului educațional, a explicat culisele organizării actuale din învățământ, susținând apăsat că ministerul trebuie împărțit în două entități distincte. Declarațiile vin într-un moment politic sensibil, marcat de cooptarea unui ministru delegat din partea PSD, care a preluat și responsabilitatea pentru învățământul preuniversitar.
Ultimele știri
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?
Dronele au lovit ambasadele Olandei și Austriei din Kiev
Fiona, hipopotamul viral, a murit după ce a înghițit o căciulăOficialul a ținut să precizeze că, deși la Palatul Victoria lucrează acum doi miniștri pe aceeași felie de pâine, deciziile strategice se iau împreună cu premierul, nu subordonat vreunui partid politic.
Costreie subliniază că nu asistăm la o anomalie, ci la o reformă pe care o cere de multă vreme. El consideră vitală separarea funcțională dintre școală și universitate – o măsură „în sensul bun”.
Ce modele urmăm din Europa?
Cel mai puternic argument stă în picioare încă din 2023, când au intrat în vigoare două legi organice cu totul separate pentru preuniversitar și universitar. Această dualitate legislativă cere, în mod firesc, și o structură administrativă pe măsură, în locul unei vize unice care să se aplice forțat peste tot.
În sprijinul ideii sale, ministrul dă exemple de succes din Uniunea Europeană. În Franța, Suedia, Polonia și Danemarca există deja ministere separate pentru cele două segmente. Finlanda merge pe un model similar României, cu un singur minister găzduind doi miniștri cu atribuții clare. La polul opus, Spania e dată ca exemplu de urmat parțial, având trei ministere – preuniversitar, universitar și cercetare –, o rețetă pe care Costreie o consideră nepotrivită pentru noi.
El insistă ca cercetarea să rămână conectată direct cu universitățile, nu ruptă de acestea.
De unde vine tensiunea din sistem?
Există și un substrat psihosociologic în toată această ecuație. De fiecare dată când un ministru nou preia conducerea, el vine fie din școală, fie din mediul universitar.
Asta naște automat suspiciuni: universitarii se uită chiorâș la un lider venit din preuniversitar, iar profesorii de la clasă privesc cu reticență un rector sau un profesor universitar.
Unde duce această împărțire?
Această stare latentă de tensiune internă este, în ochii ministrului, al doilea mare motiv pentru care separarea instituțională devine obligatorie.
Ținta finală este ca actuala formulă cu un minister și doi miniștri să evolueze spre două ministere de sine stătătoare.
Astfel, fiecare sistem ar fi condus de oameni din interiorul nișei, care se bucură de o legitimitate naturală și de respectul colegilor de breaslă. Interviul integral în care Sorin Costreie a detaliat aceste planuri a fost difuzat la emisiunea „În fața ta”, la Digi24.
Sursă: Digi24
Alte știri: