Educație 4 min citire

Sorin Costreie vrea un consiliu consultativ cu toți foștii miniștri ai Educației

De Raluca Petrescu

Sorin Costreie vrea un consiliu consultativ cu toți foștii miniștri ai Educației

Primul pas spre reformă?

Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, vrea să formeze un comitet permanent de consultare care să adune la aceeași masă toți foștii șefi ai instituției.

„Cred cu tărie că sistemul educației și cercetare din România are nevoie de continuitate, are nevoie de stabilitate, are nevoie de expertiză”, a subliniat el, lansându-și ideea pe rețelele de socializare.

Planul ministrului urmărește să-i pună la un loc pe toți predecesorii săi la conducerea ministerului. Este o idee la care Costreie se gândește de multă vreme: cum poate fi transformat sistemul din temelii, dar fără a fi bulversat.

Vineri, pe 6 noiembrie, oficialul a avut deja o primă întâlnire cu 12 foști miniștri de resort. Scopul discuțiilor? Continuarea reformelor din învățământ, după cum a anunțat pe contul său de Facebook.

Am invitat astăzi toți foștii miniștri ai educației și cercetării.

O să mă întrebați: de ce această întrevedere?

Un ministru cu vechi state de plată?

Pentru că acesta este doar începutul, pentru că vreau să creez un consiliu consultativ cu toți foștii miniștri [.] Dacă împreună stăm și conjugat securizăm niște idei bune, eu cred că suntem pe mâini bune, le-a spus el celor prezenți.

Totodată, demnitarul a adus în discuție nevoia unei schimbări profunde în modul în care se predă și se învață. O astfel de schimbare de paradigmă urmărește ca elevii să fie stimulați spre gândire critică, inventivitate și o mai bună orientare în viață.

A fost o idee la care mă gândesc de mult: înseamnă să schimbi paradigma de învățare, și anume copiii noștri să fie stimulați să gândească, să fie creativi, să se orienteze în viață.

Sincer, mă bucur că ați răspuns chemării acestei invitații [.] Eu cred că fiecare dintre dumneavoastră ați făcut lucruri bune care trebuie continuate și susținute, a adăugat ministrul.

Inițiativa vine într-un moment în care provocările structurale sunt uriașe. De altfel, la finalul lunii iunie, președintele Nicușor Dan atragea atenția, într-o intervenție preluată de G4media. ro, că „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”.

Sorin Costreie nu este la prima experiență în zona de decizie. Între 2020 și 2023, el a fost consilier de stat pe probleme de educație și cercetare pentru premierii Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, perioada în care au fost concepute și votate noile legi ale învățământului din 2023.

Apoi, din 17 noiembrie 2025, a devenit consilierul președintelui Nicușor Dan pe aceleași domenii, după ce îi acordase consultanță și în campania electorală.

Ce arată cifrele PISA 2025?

De asemenea, în 2016 a fost secretar de stat în minister, în cabinetul lui Dacian Cioloș, iar între 2024 și 2025 a funcționat ca sfătuitor onorific al ministrului Daniel David.

Noua structură de consultare ministerială se naște însă pe fondul unor indicatori alarmanți privind performanța școlară, arătați cel mai recent de evaluarea internațională PISA 2025. Datele arată o creștere uriașă a numărului de elevi români ale căror rezultate sunt sub pragul minim de competență. La Matematică, proporția celor care nu ating nivelul de bază — o situație echivalentă cu analfabetismul funcțional — a trecut de 50%.

Analiza detaliată pe discipline din cadrul PISA 2025 vine cu statistici cât se poate de sumbre:

- La Matematică, 52% dintre tineri au competențe situate sub nivelul de bază, dintre care 30% înregistrează performanțe extrem de reduse (sub Nivelul 1a), iar 22% se află la nivel slab (Nivelul 1a). - La Științe, 46% dintre cursanți nu ating pragul de bază (20% sunt sub nivelul 1a, iar 26% se plasează la Nivelul 1a). - La Citire, procentul atinge 48% (24% fiind sub nivelul 1a, în timp ce 24% se regăsesc la Nivelul 1a).

Măsurătoarea globală PISA 2025 a inclus în total circa 760.000 de școlari din 91 de state și jurisdicții, reprezentând aproximativ 33 de milioane de adolescenți de 15 ani. În România, eșantionul a cuprins 7.725 de elevi din 322 de școli, fiind considerat reprezentativ pentru aproape 172.000 de tineri, adică 76% din totalul demografic al tinerilor de 15 ani din țară.

Problemele din educație se văd, de altfel, și în mediul universitar. O analiză publicată de Edupedu. ro în iunie 2026 arăta că doar două universități românești reușesc să prindă primele 1000 de poziții în clasamentul internațional QS.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Edupedu

Alte știri:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.