66% dintre români nu practică niciodată sport, mult sub media UE

Câtă mișcare facem în rutina zilnică?

Majoritatea românilor recunosc faptul că nu dedică niciun efort activității fizice, o realitate care plasează țara noastră semnificativ sub media europeană.

Conform datelor recente furnizate de Eurobarometru, dedicate analizei comportamentelor legate de sport și mișcare, aproximativ doi din trei cetățeni intervievați declară că nu practică niciodată exerciții fizice sau orice formă de sport.

În România, acest indicator critic atinge cote alarmante de 66%, în timp ce la nivel de Uniune Europeană, procentul celor care evită complet efortul fizic se situează la doar 39%.

Această diferență subliniază o discrepanță majoră în stilul de viață adoptat de populația din țara noastră comparativ cu restul comunității europene.

Când ne referim la ritmul zilnic al mișcării, situația pare și mai îngrijorătoare. Doar 7% dintre românii chestionați susțin că își mențin corpul activ prin exerciții sau sport în fiecare zi.

Procentul celor care recurg la activitate fizică de mai multe ori pe săptămână este de 16%. Pentru comparație, în mediul european, aceste valori sunt ușor superioare, cu 9% pentru practica zilnică și 38% pentru frecvența săptămânală. Cu toate acestea, există un aspect pozitiv legat de deplasările pasive: românii par a fi mai dedicați mersului pe jos decât media europeană.

Aproximativ 78% dintre respondenții din România afirmă că parcurg pe jos distanțe care necesită cel puțin 10 minute de mers, în intervalul de patru până la șapte zile pe săptămână.

Acest comportament depășește ușor media UE, unde proporția este de 72%.

De asemenea, numărul celor care declară că nu merg niciodată pe jos atât de mult este minim în România, reprezentând doar 2% din total, față de 4% înregistrat în Uniunea Europeană.

În afara competițiilor sportive organizate, activitatea fizică integrată în rutina cotidiană, cum ar fi mersul cu bicicleta, dansul, grădinăritul sau simplele deplasări pe jos, este practicate de o parte din populație. Astfel, 29% dintre români indică faptul că desfășoară zilnic astfel de activități non-sportive. Un alt segment de 24% menționează că le realizează de mai multe ori pe parcursul săptămânii.

Aceste date sugerează o prezență constantă a mișcării în viața de zi cu zi pentru aproape jumătate din populație, chiar dacă forma de sport dedicată lipsește pentru mulți.

Locația unde se practică mișcarea reflectă preferințele locale. Pentru acei români care aleg să fie activi, locuința reprezintă arena principală.

Aproximativ jumătate dintre ei, adică 50%, indică casa drept locul preferat pentru exerciții. Această preferință este mult mai pronunțată decât în restul Europei, unde doar 33% aleg locuința. Spațiile verzi urbane sunt, de asemenea, utilizate, dar într-o măsură mai redusă; 29% dintre respondenții români menționează parcurile, în contrast cu 47% la nivel european.

Sedentarismul face victime în continuare!

Sala de fitness rămâne o opțiune minoritară în România, fiind selectată de doar 10% din populație, față de 19% în UE. Această tendință de a rămâne acasă pentru activitate fizică sugerează o adaptare la stilul de viață urban sau la disponibilitatea spațiilor publice.

Barierelor care stau în calea unei vieți mai active le sunt atribuite cauze diverse.

Principalul obstacol identificat este lipsa timpului, menționat de 35% dintre români, o valoare foarte apropiată de media europeană de 37%. Motivația scăzută este invocată de 19% dintre cetățenii din țara noastră. Un factor structural important este lipsa infrastructurii adecvate în zona de rezidență, aspect semnalat de 15% dintre români.

Acest procent este considerabil mai mare decât media UE de 7%, indicând o nevoie acută de facilități publice sau private pentru sport.

Sedentarismul rămâne o problemă persistentă.

În ceea ce privește timpul petrecut într-o poziție statică, 13% dintre români declară că stau așezați mai mult de opt ore și jumătate într-o zi obișnuită.

La nivel european, acest indicator este de 12%, arătând o similaritate în modurile de viață sedentare. Aceste date provin dintr-o cercetare Eurobarometru, ale cărei interviuri au fost realizate în România în perioada 9-29 aprilie 2026. Eșantionul a inclus 1.045 de persoane, asigurând o bază statistică solidă pentru concluziile trasate.

Articolul se înscrie într-o serie de analize privind sănătatea și obiceiurile românilor, inclusiv discuții despre consumul de servicii streaming precum Netflix, filme sau sport, unde România se află sub media UE conform Eurostat. Se explorează și conceptul de „sport la cinci minute de casă”, evidențiind un stil de viață activ în zonele cosmopolite. Totuși, provocările rămân mari, de la gestionarea colesterolului „rău” prin alimentație, la impactul sedentarismului asupra sănătății.

Contextul actual include și alte subiecte relevante pentru publicul larg, precum performanțele Universității Craiova în fotbal, care a dominat echipa ideală a etapei după victoria cu 5-0 contra FCSB, cu patru jucători olteni în lotul titular.

Istoria sportivă românească este ilustrată și de povestea lui Daniel Chițigoi, voleibalistul care a impresionat la EuroVolley, executând mii de sărituri pe scările blocului în timpul pandemiei.

Dezbaterea publică continuă cu George Simion, promovat de propaganda rusă după acuzațiile sale privind o presupusă dictatură în România, legată de reținerea lui Călin Georgescu. În domeniul divertismentului, Sarah Rizea, înotătoarea cu origini românești, a fost aleasă Miss Italia 2026, tânăra de 18 ani cu tatăl tâmplar, Marian, devenind un subiect de interes național.

Alte articole abordează tema alimentelor care combat colesterolul rău, profilul lui Doru Giugula, fost ofițer USLA și consilier PSD, declarat „lucrător” al Securității, și predicțiile astrologice pentru două zodii până în 2030.

Ofertele comerciale includ un dispozitiv 5 în 1 pentru șoferi de la Lidl, prețuit la 29 lei, util în diverse situații. Analiza economică se concentrează asupra gestării României în privința gazelor, în perspectiva celei mai grele ierni pentru Europa, completând tabloul complex al vieții contemporane.