Justiție 3 min citire

Tractoare furate în Italia, vândute în România cu numere false: 14 arestați

Tractoare furate în Italia, vândute în România cu numere false: 14 arestați

Cum a început totul?

O rețea complexă de contrabandă cu utilaje agricole, activă la granița dintre Italia și România, a fost demasată într-o operațiune amplă coordonată de Parchetul din Trani. Rezultatul? Arestarea a 14 persoane și aplicarea unor măsuri preventive pentru încă 14 inculpați.

Investigația, care a mobilizat circa 100 de carabinieri, a scos la iveală un mecanism sofisticat: tractoare furate în sudul Italiei își schimbau identitatea pentru a ajunge pe piața din România.

Printre cei vizati se numără 17 cetățeni italieni și 11 români, aceștia din urmă fiind implicați direct în logistica transportului și integrarea bunurilor în economia locală.

Operațiunea, denumită codificat „Sant' Isidoro”, s-a desfășurat între decembrie 2024 și iunie 2025, sub îndrumarea Secției Operative a Companiei Carabinieri din Andria. Totul a pornit pe 29 octombrie 2024, când un tractor a dispărut din zona rurală a satului Banzi, în provincia Potenza. Doar două luni mai târziu, pe 12 decembrie 2024, mașina a fost localizată în Canosa di Puglia. Inspectarea tehnică a arătat că numerele de serie ale șasiului fuseseră alterate, iar hârtiile însoțitoare erau contrafăcute. Acest detaliu a permis anchetatorilor să contureze o activitate criminală sistematică.

Bazele operaționale ale grupării se aflau în Canosa di Puglia și San Ferdinando di Puglia, ambele din provincia Barletta-Andria-Trani, conform informațiilor din La Repubblica.

Unde își ascundeau utilajele?

Deși centrul de greutate era acolo, membrii rețelei operau și în alte zone din Puglia și în teritoriile limitrofe. Suspecții au vârste cuprinse între 24 și 65 de ani, iar grupul includea și o femeie. Rolurile erau bine definite: furtul tractoarelor și echipamentelor agricole, urmat de pregătirea acestora pentru exportul ilegal.

Metodologia hoților era extrem de organizată. După ce extrageau utilajele, modificau plăcuțele de înmatriculare, ștergeau sau falsificau seria de identificare a șasiului și emiteau documente noi.

Transformarea identității mașinilor făcea ca originea frauduloasă să fie greu de urmărit. Drumul contrabandei era fix: de la depozitele din Puglia, mașinile erau încărcate în camioane de mare tonaj și duse la portul Brindisi. De acolo, navigau spre Grecia, apoi continuau pe rute terestre până în România.

Odată în țara noastră, tractoarele și echipamentele intrau în circuitul comercial prin anunțuri online, inclusiv pe rețelele sociale. Anchetatorii au identificat numeroase oferte pentru utilaje provenite din Italia și Basilicata. Un caz emblematic a fost al unui camion românesc care transporta un utilaj furat din Palazzo San Gervasio (provincia Potenza). Destinația era stația Moțăței-Gară, iar șoferul a fost cercetat în stare de libertate, camionul fiind sechestrat.

Pe 19 noiembrie, forțele de ordine au pus în aplicare ordonanța judecătorului pentru anchete preliminare al Tribunalului din Trani.

Au fost executate 28 de măsuri preventive: opt suspecți au fost trimiși în închisoare, șase au primit arest la domiciliu, iar 12 persoane au fost obligate să se prezinte periodic la poliție sau să nu părăsească o anumită localitate.

Cum ajungeau în România?

În timpul investigațiilor, autoritățile au recuperat și sechestrat șapte utilaje agricole furate din nordul provinciei Barletta-Andria-Trani și din Basilicata, descoperind și certificate de înmatriculare falsificate.

Acțiunea a implicat resurse masive: militari din Bari și Foggia, elicoptere, Regimentul 4 de carabinieri călare, echipele speciale „Cacciatori Puglia” și unități canine din Modugno. Intervențiile au avut loc simultan în Andria, Canosa di Puglia, Minervino Murge, Spinazzola, San Ferdinando di Puglia, Ruvo di Puglia, Corato și Terlizzi (provincia Bari).

Componenta românească a fost asigurată cu sprijinul Poliției Române, iar coordonarea europeană a beneficiat de asistența Europol.

Procurorul Renato Nitti, din Trani, a subliniat structura corporatistă a acestor rețele. El a explicat că funcționează ca niște companii, unde membrii primesc salarii periodice pentru serviciile prestate în lanțul infracțional.

Ancheta vizează o gamă largă de infracțiuni: asociere în vederea comiterii de fapte penale, tâlhărie, tăinuire, spălare de bani, furt calificat, furt din locuință, evadare și substituire de personalitate.

Distribuie: Facebook Twitter WhatsApp

Sursă: Adevărul

Lasă un comentariu

Comentariile trec printr-o moderare. Va fi afișat imediat ce este aprobat. Maxim 2 comentarii pe oră.