Alegerile anticipate ar putea duce la retrogradarea ratingului României

Opoziția blochează alegerile anticipate?

Instabilitatea politică persistentă și creșterea alarmantă a datoriei publice exercită o presiune din ce în ce mai intensă asupra calificativului de credit al României.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Refuzul Parlamentului de a aproba Cabinetul condus de Siegfried Mureșan, votat miercuri, a amplificat temerile investitorilor, într-un moment critic în care agenția de rating S&P Global se pregătește să reanalizeze poziția financiară a statului.

O analiză publicată joi de Reuters subliniază faptul că România se află deja la marginea inferioară a zonei de rating „investment grade”, având o perspectivă negativă.

În cazul în care convocarea unor scrutinuri anticipate ar pune în pericol planurile de consolidare fiscală, ar putea fi declanșat procesul de retrogradare la categoria „junk”.

Nicușor Dan a oferit explicații pentru opoziția sa împotriva alegerilor anticipate, argumentând că noul mandat ar implica cinci luni în care România ar rămâne funcțional blocată. Această criză politică, care durează de cinci luni, a contribuit deja la scăderea valorii leului la un minim istoric și la majorarea randamentelor obligațiunilor de stat cu scadență de 10 ani.

Acestea au crescut cu aproximativ 0,6-0,8% în ultimele două săptămâni, atingând nivelurile maxime din ultimul an, ceea ce indică faptul că statul român suportă costuri mai mari pentru împrumuturile pe termen lung.

S&P Global va revizui vineri nota de credit a României, în timp ce Moody’s și Fitch sunt programate să efectueze evaluările lor abia la începutul anului viitor, imediat după ce țara a trecut cu succes testele lor din vara curentă. O principală îngrijorare a piețelor financiare este ideea că instabilitatea politică ar putea sabota eforturile de reducere a deficitului bugetar.

Reuters menționează că respingerea Guvernului Mureșan readuce pe tapet varianta unei majorități parlamentare formate de AUR și PSD, o configurație care generează neliniște printre investitorii internaționali.

Bugetul și ratingul sub presiune?

România a evitat la limită, la finalul lunii iulie, o scădere sub pragul de investiții din partea Fitch. Toate cele trei mari agenții de rating au insistat asupra necesității adoptării, până la închiderea anului, a bugetului pentru 2027, care să includă noi măsuri de reducere a deficitului.

Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să aducă deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB până în anul 2030. Până atunci, executivul vizează închiderea acestui an cu un deficit de 6,2% din PIB, după ce în 2024 acest indicator a depășit 9%.

Datele furnizate de Reuters arată că deficitul bugetar consolidat a atins 2,89% din PIB la sfârșitul lunii august, în comparație cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Deși acest progres este evident, el este umbrit de incertitudinile politice persistente.

Kathryn Exum, co-președinte al departamentului de cercetare și strategie privind datoria suverană de la Gramercy, a declarat pentru Reuters: „Cu cât criza politică se prelungește, cu atât crește riscul ca, în cele din urmă, să afecteze ratingul”.

Problema datoriei publice este agravată de viteza acumulării acesteia și de creșterea costurilor de finanțare. Banca Națională a României a emis avertismente privind riscurile generate de această tendință. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a remarcat: „Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza acumulării datoriei în ultimii ani, când ritmul de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei”.

România ocupă un loc nefericit în clasamentul statelor UE cu cele mai mari costuri ale datoriei publice. Dobânzile aferente sunt estimate să ajungă la 3% din PIB, o sumă care depășește cheltuielile alocate educației. Astfel, statul ar cheltui mai mult pe plata dobânzilor decât nivelul de deficit pe care și l-a propus să îl atingă. Necesarul brut de finanțare a depășit, de asemenea, 10% din PIB, un prag pe care oficialul BNR îl consideră dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis mesajul că România nu își permite să încetinească procesul de reducere a deficitului, indiferent de contextul politic. La o conferință financiară, Nazare a afirmat: „Nu ne permitem să luăm o pauză. Podul din spatele nostru s-a rupt, există doar calea înainte”. Analistii avertizează că o eventuală scădere a ratingului ar putea induce investitorii să vândă obligațiunile românești, determinând o majorare costurilor de împrumut pentru stat.