Deficitul bugetar ar putea atinge ținta de 6,25% din PIB după rectificarea de urgență
Cum a complicat criza politică emiterea obligațiunilor suverane?
Rectificarea bugetară de urgență, adoptată în contextul unei crize politice profunde, vine cu întârziere, dar este esențială pentru stabilizarea finanțelor publice. Această instabilitate politică a generat o atmosferă de incertitudine care a afectat direct cursul economiei, în afara impactului direct al măsurilor de corecție fiscală.
Ultimele știri
Zelenski tăcut când i s-a cerut părerea despre apelativul lui Trump pentru Putin
Fostul șef de la CFR Marfă preia noua companie Carpatica Feroviar
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliuAversiunea crescândă față de risc, alimentată de tensiunile politice, pare a fi una dintre cauzele scăderii investițiilor străine directe în România.
În plus, mediul extern ostil — marcat de conflicte armate prelungite, o nouă creștere a prețurilor la energie și materii prime denominate în dolari, precum și o politică monetară mai strictă din partea Fed și BCE — a exercitat o presiune suplimentară asupra economiei autohtone.
Această rectificare a fost prima prioritate a noului guvern, având ca obiectiv eliminarea întârzierilor în plata facturilor acumulate.
Conform analizei Consiliului Fiscal, era imperativ să se adopte o rectificare care să actualizeze estimările de venituri și cheltuieli în funcție de execuția curentă a bugetului și de dinamica macroeconomică. Scopul principal al acestei măsuri este asigurarea resurselor necesare pentru funcționarea normală a principalilor ordonatori de credite până la finele anului.
Acest lucru include menținerea continuității în furnizarea medicamentelor, materialelor și serviciilor medicale, susținerea programelor destinate elevilor și persoanelor cu handicap grav, precum și achitarea datoriilor restante înregistrate în contabilitatea unităților administrativ-teritoriale și a instituțiilor publice finanțate din bugetul local.
Deficitul în numerar (cash) raportat de Ministerul Finanțelor pentru primele nouă luni se situează la 3,8% din PIB, o cifră semnificativ mai mică decât nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul precedent, care fusese de 5,35%. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal subliniază că această cifră trebuie analizată în contextul eventualelor întârzieri de plată. Sumele discutate în spațiul public, adesea etichetate generic ca „întârzieri de plată”, pot fi clasificate în mai multe categorii distincte. Prima categorie include întârzieri în plata facturilor prevăzute inițial în buget pentru programul Anghel Saligny, care nu erau proiecte nefinanțate inițial.
A doua categorie vizează rambursările legate de plata TVA.
A treia categorie cuprinde necesitățile apărute în execuția bugetară pentru ministere, unde bugetul inițial nu putea prevădea toate urgențele, cum ar fi cele din domeniul sănătății.
A patra categorie include obligații imprevizibile care apasă pe bugetul public, precum suma câștigată de magistrați în instanță.
În sfârșit, o caracteristică specifică a anului 2026 este suprapunerea implementării proiectelor din PNRR, ceea ce a creat presiune suplimentară pentru asigurarea cofinanțărilor și a generat un decalaj semnificativ în ceea ce privește rambursarea fondurilor din partea Comisiei Europene.
Criza politică a complicat serios procesul de emitere de obligațiuni suverane, generând dificultăți în asigurarea fluxurilor de lichidități necesare pentru stat. Este crucială o abordare echilibrată când se discută despre zeci de miliarde de lei care ar fi omise din calculele de execuție bugetară. Trebuie să se ia în considerare că execuția bugetară a României este monitorizată atent de Comisia Europeană și de agențiile de rating, iar nimeni nu poate permite să se manipuleze cifrele.
România trebuie să treacă prin încă un test de credibilitate în 2026 pentru a evita o scădere a ratingului suveran. Discuțiile publice excesive nu sunt de ajutor în acest context. Ajustarea deficitului bugetar în 2025 și 2026 a permis țării să evite o retrogradare a riscului suveran de către principalele agenții de rating.
Totuși, dacă procesul de consolidare fiscală se blochează, o scădere a riscului suveran devine o realitate iminentă.
Ce obligații imprevizibile include a patra categorie?
Cotațiile obligațiunilor suverane reflectă percepția piețelor privind starea economiei, perspectiva consolidării fiscale și situația politică internă.
Instalarea unui guvern cu puteri pline era o necesitate absolută, în timp ce recurgerea la alegeri anticipate, așa cum cereau anumite voci, ar fi provocat o scădere a riscului suveran prin prelungirea crizei politice și amplificarea incertitudinilor.
Economiiștii subliniază că necesarul de finanțare a deficitului și de refinanțare a datoriei publice a fost considerabil complicat de criza politică. De asemenea, ei identifică absorbția fondurilor europene ca cea mai mare sursă de risc pentru execuția bugetară din acest an, alături de alte riscuri legate de șocuri externe.
Rambursarea sumelor de care poate beneficia România este inclusă în proiecția bugetară. Alte riscuri pentru execuția bugetară provin din presiuni asupra bugetului cauzate de diverse obligații ale statului, fie vechi, fie recente, precum obligațiile față de magistrați. Aceste obligații, la fel ca altele, pot fi eșalonate pentru a atenua impactul asupra bugetului.
Consiliul Fiscal reafirmă importanța luptei împotriva evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale pentru creșterea veniturilor și continuarea corecției fiscale. În acest scop, cheltuielile bugetare pot fi ajustate. Cum se compară cu proiecțiile anterioare? Similar cu proiecțiile anterioare, o evoluție mai defavorabilă a PIB este posibilă, dar aceasta este compensată de prognoze prudente privind deflatorul PIB, ceea ce întărește realismul și șansele de materializare a prognozei de PIB nominal.
Trebuie remarcat că dinamica economiei naționale și structura acesteia, cu accent pe absorbția internă (formarea brută de capital fix și consum final), sunt reflectate și de dimensiunea dezechilibrului extern.
Deși în ajustare conform prognozei CNSP, acest dezechilibru rămâne ridicat: deficitul contului curent al balanței de plăți este proiectat la 7,7% din PIB pentru 2026, o pondere semnificativ peste pragul de 4% prevăzut de Procedura de Dezechilibre Macroeconomice a Comisiei Europene.
Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli bugetare reflectă o actualizare bazată pe execuția bugetară din primele nouă luni ale anului. Se prevede și un plafon pentru categoria nouă de cheltuieli aferente planului SAFE. Deși agregatul de bunuri și servicii a fost revizuit în sus, este necesar un control strict pentru a se încadra în limitele proiectate.
Pe baza coordonatelor revizuite ale bugetului și ale evoluțiilor din execuția primelor nouă luni, există premise ca deficitul bugetar în numerar să atingă ținta de 6,25% din PIB, sub rezerva riscurilor identificate de Consiliul Fiscal. Raportul prezentat de Ministerul Finanțelor va oferi lămuriri suplimentare. Îndeplinirea angajamentului României de reducere a deficitului în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv este evaluată prin prisma deficitului calculat conform metodologiei europene (ESA). Acest indicator nu este influențat de amânarea plăților, deoarece înregistrarea se face pe bază de angajamente.
Spre deosebire de execuția în numerar, disponibilă lunar, calculul deficitului ESA se finalizează doar după încheierea anului calendaristic.
Consiliul Fiscal urmărește sistematic evoluția absorbției fondurilor europene, din rațiuni legate de contribuția acestor fonduri, majoritatea nerambursabile, la creșterea economiei reale, implementarea reformelor structurale și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare. În privința fondurilor structurale și de coeziune (FSC) din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la finele lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă era de 30,8% pentru programele naționale și de 27,4% pentru totalul programelor naționale și regionale.
Pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la finele lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă (exclusiv prefinanțări) se situa la 54,9%. Pe componenta granturi, această rată ajungea la 63,8%, iar pe componenta împrumuturi, la 36,4%.
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, estimată la circa 8 miliarde euro, dintre care 6,5 miliarde euro pentru granturi și 1,5 miliarde euro pentru împrumuturi.
Prin urmare, încasarea sumelor aferente cererilor de plată numărul 5 și numărul 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea angajamentelor bugetare.
Sursă: Știrile ProTV
Alte știri:
Producția mondială de vin a căzut la un minim istoric din cauza vremii extreme…
Călin Georgescu află astăzi decizia definitivă privind arestul la domiciliu…
Românii întorc spatele culturii: aproape jumătate dintre aceștia nu au citit nicio carte anul trecut…
UE și Marea Britanie: Un nou capitol economic?…